O investigație publicată de presa americană susține că Republica Moldova ar fi devenit una dintre principalele priorități strategice ale Kremlinului. Potrivit The New York Times, obiectivul lui Vladimir Putin pentru anul 2026 ar fi slăbirea NATO și a Uniunii Europene din interior, iar Chișinăul ar ocupa un loc important în această strategie.
Materialul se bazează pe informații provenite de la surse din două țări care ar avea cunoștință despre o reuniune desfășurată la finalul anului 2025. Potrivit acestora, Moscova ar urmări destabilizarea Republicii Moldova și folosirea acesteia ca punct de presiune atât asupra Ucrainei, cât și asupra Uniunii Europene.
Republica Moldova, în atenția Kremlinului
Potrivit investigației, Vladimir Putin le-ar fi transmis unor comandanți militari și oficiali de rang înalt că Rusia urmărește mai întâi subordonarea Ucrainei, iar ulterior extinderea influenței asupra Republicii Moldova.
Kremlinul ar vedea Moldova drept un posibil punct strategic pentru operațiuni împotriva Ucrainei și pentru sporirea presiunii asupra statelor europene. Acest scenariu ar explica intensificarea acțiunilor de influență și destabilizare observate în ultimele luni la Chișinău.
Campanii de dezinformare și atacuri informatice
The New York Times descrie o amplă serie de operațiuni despre care afirmă că ar fi fost desfășurate de Rusia pentru influențarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova din septembrie 2025.
Acțiunile ar fi urmărit slăbirea guvernării proeuropene și ar fi inclus campanii de dezinformare, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, cumpărarea voturilor, finanțarea unor rețele de influență și pregătirea unor persoane pentru provocarea unor incidente în perioada electorală.
O parte a strategiei ar fi vizat inclusiv reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Potrivit investigației, mai mulți preoți ar fi fost invitați în Rusia și ar fi primit carduri emise de banca Promsvyazbank.
Unii dintre aceștia ar fi urmat să primească aproximativ 1.000 de dolari pentru a transmite mesaje împotriva integrării europene și a orientării prooccidentale a Chișinăului.
Tineri moldoveni, pregătiți în tabere paramilitare
Investigația vorbește și despre existența unei componente paramilitare. În vara anului 2025, în Serbia ar fi fost organizată o tabără în care participanții, majoritatea cetățeni moldoveni, ar fi fost instruiți în folosirea armelor, spargerea cordoanelor de poliție și incendierea unor clădiri.
Participanții ar fi primit câte 400 de dolari pentru cursuri care durau între trei și patru zile, iar instructorii ar fi avut conexiuni cu serviciul rus de informații militare GRU.
Tabere similare ar fi funcționat și în Bosnia, dar și în apropierea Moscovei.
Procurorii moldoveni au afirmat că peste 100 de tineri din Republica Moldova ar fi participat la instruiri organizate în Rusia. Aceștia ar fi învățat inclusiv să fabrice și să folosească materiale incendiare și dispozitive explozive improvizate, precum și să opereze drone adaptate pentru transportul explozibililor sau declanșarea incendiilor.
Înaintea alegerilor, autoritățile moldovene au desfășurat sute de percheziții și au reținut mai multe persoane suspectate că ar fi participat la asemenea activități.
Cum au reacționat autoritățile de la Chișinău
În paralel cu operațiunile din teren, specialiștii moldoveni în securitate cibernetică, sprijiniți de parteneri occidentali, au încercat să limiteze atacurile informatice asupra instituțiilor și infrastructurii statului.
Formațiunea proeuropeană asociată președintei Maia Sandu și-a păstrat în cele din urmă majoritatea parlamentară, însă autoritățile de la Chișinău avertizează că presiunile externe nu au dispărut.
„Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul”, a declarat pentru The New York Times Mihai Lupașcu, directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova.
La rândul său, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a susținut că Rusia încearcă să transforme Republica Moldova într-un „cap de pod” pentru acțiuni ostile îndreptate atât împotriva Ucrainei, cât și a Uniunii Europene.
Publicația americană precizează însă că informațiile referitoare la obiectivele strategice ale lui Vladimir Putin provin de la oficiali din două țări familiarizați cu reuniunea de la sfârșitul anului 2025 și nu dintr-un document oficial publicat de Kremlin.
Moscova a respins în repetate rânduri acuzațiile privind implicarea în procesele electorale din Republica Moldova.
Miza pentru securitatea regională
Analiștii în domeniul securității consideră că informațiile prezentate de presa americană indică faptul că Rusia continuă să urmărească extinderea influenței sale în Europa de Est.
Republica Moldova este considerată vulnerabilă din cauza economiei fragile, a situației din Transnistria și a diviziunilor geopolitice existente în societate.
O eventuală destabilizare a țării ar putea avea efecte importante asupra securității întregii regiuni și ar putea crea premise pentru operațiuni similare în alte state din apropiere, inclusiv în țări membre NATO și ale Uniunii Europene.
România urmărește atent situația de peste Prut
Pentru România, evoluțiile din Republica Moldova au o importanță strategică majoră. Autoritățile de la București urmăresc îndeaproape situația de la granița estică și cooperează cu instituțiile de securitate de la Chișinău.
În acest context, declarațiile recente ale ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, referitoare la rolul României în apărarea flancului estic al Uniunii Europene capătă o semnificație suplimentară.
Stabilitatea Republicii Moldova rămâne astfel un element important nu doar pentru securitatea României, ci și pentru cea a întregii regiuni europene.
