Un accident grav produs în seara zilei de marți, 11 august, în centrul Brașovului, a readus în atenție problema bolilor care pot afecta capacitatea unei persoane de a conduce în siguranță. Un bărbat de 50 de ani a pierdut controlul mașinii, a intrat pe trotuar și a lovit un grup de pietoni. Două persoane au murit, iar o a treia a fost transportată în stare critică la spital.
Potrivit informațiilor apărute după accident, șoferul ar fi suferit o criză epileptică în timp ce se afla la volan. În acest context, apare întrebarea: care sunt afecțiunile care pot fi incompatibile cu șofatul și în ce condiții o persoană cu o boală cronică poate primi sau păstra permisul de conducere?
Problemele de vedere pot limita dreptul de a conduce
Vederea este esențială pentru siguranța în trafic. Afecțiunile care reduc acuitatea vizuală sub limitele prevăzute pot determina impunerea unor restricții sau chiar pierderea dreptului de a conduce.
Cataracta severă, glaucomul avansat sau degenerescența maculară pot afecta câmpul vizual și capacitatea de apreciere a distanțelor.
De asemenea, vederea dublă sau dificultățile majore de percepere a semnalelor luminoase pot necesita evaluări suplimentare. Medicul oftalmolog este cel care stabilește dacă persoana poate conduce în condiții de siguranță.
Bolile neurologice pot afecta reflexele și starea de conștiență
Afecțiunile neurologice se numără printre cele care necesită o evaluare atentă înainte de obținerea sau menținerea permisului.
Epilepsia este una dintre cele mai cunoscute boli care pot impune restricții, deoarece crizele pot determina pierderea temporară a controlului sau a stării de conștiență.
Și alte probleme neurologice pot influența capacitatea de a conduce. Un accident vascular cerebral recent poate afecta mobilitatea, atenția și coordonarea, în timp ce boala Parkinson în forme avansate poate provoca tremor și încetinirea reacțiilor.
Scleroza multiplă severă poate influența, la rândul ei, vederea și coordonarea mișcărilor.
Afecțiunile cardiace pot provoca pierderea bruscă a cunoștinței
Anumite boli cardiovasculare pot reprezenta un risc major în trafic atunci când provoacă episoade de leșin sau pierdere a stării de conștiență.
Angina instabilă, insuficiența cardiacă severă, anumite aritmii sau sincopele de origine cardiacă pot duce la restricționarea dreptului de a conduce.
Persoanele care au stimulatoare cardiace sau alte dispozitive medicale pot conduce în anumite situații, însă numai în urma evaluării medicului și cu respectarea controalelor periodice.
Bolile psihice severe pot influența capacitatea de a conduce
Unele tulburări psihice pot afecta concentrarea, percepția realității sau capacitatea de a lua decizii rapide în trafic.
Depresia severă, mai ales atunci când este asociată cu risc suicidar, poate afecta atenția și comportamentul. Tulburările psihotice însoțite de halucinații sau pierderea contactului cu realitatea pot fi incompatibile cu șofatul.
Dependența de alcool sau droguri poate duce, de asemenea, la suspendarea dreptului de a conduce până când situația medicală este stabilizată.
Tulburările cognitive severe, precum demența sau boala Alzheimer, pot afecta memoria, orientarea și viteza de reacție.
Diabetul și alte boli endocrine necesită monitorizare
Unele afecțiuni endocrine pot provoca episoade bruște care pun în pericol siguranța la volan.
Diabetul asociat cu hipoglicemii severe este una dintre situațiile care necesită monitorizare atentă. O scădere bruscă a glicemiei poate duce la confuzie, amețeală sau chiar pierderea stării de conștiență.
Hipertiroidismul sever poate provoca agitație, tremor și tahicardie, iar alte afecțiuni tiroidiene necontrolate pot influența capacitatea de concentrare.
Afecțiunile locomotorii pot necesita adaptarea mașinii
Șofatul presupune coordonare, mobilitate și capacitatea de a utiliza rapid comenzile autovehiculului.
Paraliziile membrelor, anumite amputații sau formele severe de artrită pot face dificilă conducerea unui autoturism standard.
În anumite cazuri, persoanele afectate pot conduce dacă mașina este adaptată corespunzător. Evaluarea medicală stabilește dacă șofatul este posibil și ce modificări tehnice sunt necesare.
Ce spune medicul Radu Țincu
Doctorul Radu Țincu, șef de secție de terapie intensivă la Spitalul Floreasca, a explicat că diagnosticul unei boli cronice nu înseamnă automat că persoana respectivă nu mai poate conduce.
În anumite situații, dreptul de a șofa poate fi păstrat dacă boala este controlată prin tratament, iar pacientul se află sub supravegherea constantă a medicului specialist.
„Anumite afecțiuni cronice pot să beneficieze de dreptul de a conduce dacă respectă anumite condiții și reguli medicale”, a explicat medicul.
În cazul epilepsiei, acesta a precizat că persoana poate conduce dacă urmează tratamentul și nu a mai avut crize într-o anumită perioadă.
„Dacă pacientul se află sub tratament și timp de un an de zile după începerea tratamentului nu a făcut nicio criză convulsivă, el poate conduce, evident, cu evaluare periodică prin medicul neurolog”, a afirmat Radu Țincu.
Și persoanele cu diabet pot conduce în anumite condiții
Situația este asemănătoare și în cazul persoanelor cu diabet.
Riscul principal este reprezentat de apariția hipoglicemiei severe, care poate provoca pierderea stării de conștiență. Dacă boala este însă bine controlată și nu au existat astfel de episoade, persoana poate primi aviz pentru conducere.
„Dacă persoana respectivă nu a avut niciun episod de hipoglicemie severă în ultimul an și acest lucru este certificat de medicul diabetolog, poate să conducă”, a precizat specialistul.
Unele probleme pot fi compensate prin modificarea vehiculului
Există și afecțiuni care nu exclud automat șofatul, dar care pot necesita adaptarea autoturismului.
Radu Țincu a dat exemplul hipoacuziei bilaterale, situație în care anumite modificări tehnice pot compensa deficitul.
„Hipoacuzia bilaterală poate să beneficieze de conducere cu modificarea unor parametri ai mașinii, cum ar fi mărirea oglinzilor retrovizoare”, a explicat medicul.
Controalele periodice sunt esențiale
Specialistul atrage atenția că lipsa simptomelor pentru o anumită perioadă nu înseamnă automat că o boală cronică a dispărut.
Pacienții trebuie să continue tratamentul și să respecte evaluările recomandate de medicii specialiști.
„Pacienții cu boli cronice trebuie să fie supravegheați permanent de medicul de specialitate, care să fie sigur că tratamentul controlează complicațiile ce pot duce la pierderea stării de conștiență”, a subliniat Radu Țincu.
Prin urmare, existența unei afecțiuni medicale nu înseamnă în toate cazurile pierderea automată a dreptului de a conduce. Elementele decisive sunt gravitatea bolii, riscul apariției unor episoade neprevăzute, respectarea tratamentului și evaluările medicale periodice.
