Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește miercuri pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva noii Legi a integrității. Actul normativ a fost contestat atât printr-o sesizare comună semnată de 27 de senatori USR și PNL, cât și separat de președintele Nicușor Dan.
Una dintre principalele probleme ridicate în contestații privește aplicarea retroactivă a sancțiunilor, prevedere cunoscută drept Amendamentul „Fritz”.
Pierderea mandatelor și declarațiile de avere, în atenția CCR
Una dintre cele mai disputate prevederi stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.
Autorii sesizărilor susțin că această dispoziție ar încălca articolul 15 din Constituție, potrivit căruia legea produce efecte numai pentru viitor. În opinia lor, nu poate fi introdusă o sancțiune nouă, precum pierderea mandatului actual, pentru fapte sau situații juridice soluționate definitiv în baza legislației anterioare.
Prevederea a fost interpretată în spațiul public ca fiind îndreptată în special împotriva primarului Timișoarei, Dominic Fritz, dar ar putea afecta și alți aleși locali aflați în situații asemănătoare.
O altă problemă majoră privește declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață, prevedere denumită Amendamentul „Grădinaru”.
Noua lege extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și interese și asupra persoanelor care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii.
Contestatarii reclamă faptul că formularea este insuficient de clară, întrucât legea nu stabilește criterii precise privind durata relației, conviețuirea sau existența unei gospodării comune. În aceste condiții, persoanele vizate ar fi obligate practic să stabilească singure dacă intră sub incidența legii, pentru a evita eventualele sancțiuni.
Președintele și cei care au atacat legea susțin, de asemenea, că publicarea averilor unor persoane private, care nu ocupă funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața personală și ar contraveni standardelor stabilite de CJUE și CEDO.
Această variantă este considerată chiar mai problematică decât situația analizată anterior prin Decizia CCR 297/2025, deoarece ar introduce obligații și răspunderi pentru persoane care nu exercită funcții publice. Din punct de vedere politic, s-a afirmat că această prevedere ar putea-o viza inclusiv pe Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.
Legea integrității, legată de un jalon important din PNRR
Miza este una importantă și în ceea ce privește fondurile europene. Legea integrității reprezintă un jalon prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență și ar trebui promulgată până la data de 31 august.
Reprezentanții PSD îi acuză pe cei din USR și PNL că, prin sesizarea CCR, ar pune în pericol accesarea a 771 de milioane de euro din fonduri europene pentru a-și proteja propriii lideri.
De cealaltă parte, contestatarii susțin că obiectivele privind integritatea nu pot fi atinse prin prevederi neconstituționale și că o lege cu probleme juridice ar putea pune oricum sub semnul întrebării îndeplinirea jalonului PNRR în relația cu Comisia Europeană.
Precedentele CCR și riscurile invocate
Disputa vine după ce, în mai 2025, Curtea Constituțională a limitat deja caracterul public al unor informații referitoare la membrii familiei din declarațiile de avere.
În același timp, Agenția Națională de Integritate și experți în domeniul anticorupției au avertizat că reducerea transparenței privind averile demnitarilor ar putea intra în contradicție cu anumite angajamente internaționale asumate de România în relația cu OCDE, GRECO și Comisia Europeană, inclusiv în cadrul mecanismelor privind statul de drept.
