Propunerea legislativă care vizează unirea României cu Republica Moldova a fost adoptată tacit de Camera Deputaților, după expirarea termenului prevăzut pentru dezbatere și vot final. Proiectul, depus în Parlament pe 14 aprilie, merge acum la Senat, care este cameră decizională.
Anunțul a fost făcut în ședința de plen a Camerei Deputaților de președintele de ședință, Natalia Intotero, care a precizat că termenul pentru dezbaterea inițiativei a fost depășit, astfel că propunerea se consideră adoptată tacit.
„Propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, Pl-x 305 din 2026, termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată”, a fost anunțul făcut în plen.
Proiectul ajunge la Senat, for decizional
Inițiativa legislativă prevede ca Parlamentul României să își reafirme susținerea pentru posibilitatea modificării frontierelor pe cale pașnică și să decidă unirea României cu Republica Moldova.
În același timp, proiectul propune ca Guvernul României să primească mandat pentru a începe imediat negocieri cu autoritățile de la Chișinău, în vederea realizării unirii.
Potrivit textului propunerii legislative, după adoptarea legii și publicarea acesteia în Monitorul Oficial, ar urma să fie notificate mai multe instituții și organizații internaționale, printre care Guvernul Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii, NATO, ONU și Uniunea Europeană.
Inițiatorii proiectului susțin că demersul ar deschide calea unor negocieri oficiale privind reunirea României cu Republica Moldova și invocă, în expunerea de motive, argumente istorice, politice și identitare.
„Iniţiativa subsemnaţilor deschide cu adevărat calea negocierii pentru aducerea la trupul patriei mamă a unor teritorii smulse samavolnic de bolşevici din trupul ţării, cu concursul marilor puteri. Niciodată nu am fost la masa tratativelor, ci mereu am suportat deciziile altora”, se arată în document.
Autorii inițiativei mai susțin că România ar trebui să își joace „cartea” în actualul context regional și internațional, cu mai mult curaj, alături de marile puteri.
Proiect inițiat de parlamentarii S.O.S. România
Propunerea legislativă a fost inițiată de grupul parlamentar S.O.S. România. În expunerea de motive, inițiatorii fac trimitere la precedente istorice precum Unirea Principatelor din 1859 și Unirea din 1918, susținând că un proces similar ar putea fi urmat și în cazul Republicii Moldova.
Potrivit acestora, Parlamentul României ar trebui să decidă unirea cu Republica Moldova, iar ulterior Parlamentul de la Chișinău ar urma să adopte o decizie similară.
Inițiatorii invocă și Rezoluția Senatului american 148, adoptată la 28 iunie 1991, afirmând că ideea unirii ar fi susținută inclusiv de acest document. De asemenea, aceștia susțin că există sprijin politic atât în România, cât și în Republica Moldova pentru un asemenea demers.
Maia Sandu a vorbit despre varianta unirii cu România
În aprilie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că unirea cu România ar putea permite o aderare mai rapidă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat publicației franceze Le Monde, șefa statului de la Chișinău a afirmat că o astfel de variantă ar putea ajuta țara sa în parcursul european.
„Acest lucru ne-ar permite să aderăm mai repede la UE și ne-ar putea ajuta”, a spus Maia Sandu, care a menționat și faptul că deține cetățenie română.
Totodată, Maia Sandu a vorbit și despre alte posibile scenarii de integrare europeană, inclusiv varianta ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană, pe care a descris-o drept o soluție posibilă.
Și Ilie Bolojan a fost întrebat despre această temă
În luna mai, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că, dacă decizia ar depinde de votul său, ar susține unirea României cu Republica Moldova.
„Dacă ar depinde de votul meu, da. Cred că cel mai important lucru pentru Moldova este să-i fie deschise negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană”, a declarat acesta la DigiFM.
Declarațiile au venit într-un context în care tema unirii a revenit în spațiul public, pe fondul discuțiilor despre parcursul european al Republicii Moldova și despre apropierea tot mai mare dintre cele două state.
Ce arată sondajele privind unirea României cu Republica Moldova
Potrivit unui sondaj INSCOP Research publicat luna trecută, aproximativ șapte din zece români ar vota în favoarea unirii dintre România și Republica Moldova, dacă ar fi organizat un referendum pe această temă.
Conform datelor prezentate, 71,9% dintre respondenți au declarat că ar vota „DA” la un referendum privind unirea, în timp ce 21,4% s-ar pronunța împotrivă. De asemenea, 2,1% dintre cei chestionați au spus că nu sunt hotărâți, 3,2% au declarat că nu ar merge la vot, iar 1,4% nu au oferit un răspuns.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a afirmat că ideea unirii a depășit zona nostalgiei istorice și a devenit un reper identitar tot mai puternic în societatea românească.
În Republica Moldova, un sondaj realizat în martie de compania Ates Research arăta că 44% dintre respondenți ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum. În rândul diasporei, susținerea era mult mai mare, ajungând la 60,8%.
Potrivit concluziilor cercetării, în cazul unui referendum, opțiunea „Da” ar putea obține un scor estimat între 55% și 58%.
Sondajul indică și o creștere a identității naționale românești în Republica Moldova. Aproximativ 15% dintre respondenți se declară etnici români, în timp ce aproape 65% se identifică drept moldoveni. În diaspora, proporția celor care se declară români este mai mare, ajungând la aproximativ 32%.
Adoptarea tacită a proiectului de către Camera Deputaților nu înseamnă adoptarea finală a legii. Decizia decisivă aparține Senatului, care urmează să analizeze inițiativa și să stabilească dacă aceasta va merge mai departe sau va fi respinsă.
