Guvernul condus de Ilie Bolojan a decis să sesizeze Curtea Constituțională în conflictul cu Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a solicitat obligarea Executivului la plata unor drepturi salariale restante.
Premierul susține că demersul ÎCCJ ar depăși limitele atribuțiilor puterii judecătorești și ar putea afecta serios echilibrul bugetar al României.
La finalul ședinței de Guvern, Ilie Bolojan a anunțat că sesizarea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție a fost deja depusă la Curtea Constituțională. Potrivit șefului Guvernului, instanța supremă și-ar fi depășit competențele prin solicitările formulate în procesul intentat Executivului.
„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a precizat că penalitățile cerute de ÎCCJ ar putea ajunge la aproximativ 48 de milioane de euro pe zi, sumă care, în opinia sa, ar pune o presiune uriașă asupra bugetului de stat.
Ilie Bolojan cere sesiune extraordinară pentru proiectele din PNRR
În aceeași conferință de presă, Ilie Bolojan a vorbit și despre proiectele restante din Planul Național de Redresare și Reziliență. Premierul a explicat că Guvernul se află în negocieri cu Comisia Europeană pentru nouă proiecte importante și că va discuta cu liderii Parlamentului pentru convocarea unei sesiuni extraordinare.
Șeful Executivului a avertizat că România riscă penalizări de peste patru miliarde de euro dacă actele normative restante nu vor fi aprobate la timp. Printre proiectele vizate se află legea salarizării, legea urbanismului, legea decarbonizării și actul normativ necesar pentru închiderea PNRR.
Ce măsuri au mai fost aprobate în ședința de Guvern
În cadrul ședinței de Guvern au fost adoptate și mai multe măsuri privind infrastructura rutieră. Printre acestea se numără suplimentarea despăgubirilor pentru exproprierile necesare Lotului 3 al Autostrăzii de Centură București Nord, dar și aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru noul nod rutier Peștera de pe Autostrada A2.
Executivul a anunțat, de asemenea, semnarea acordului cu Republica Moldova pentru coridorul de autostradă Pașcani–Ungheni, precum și primul contract pentru construirea unui tronson de 15 kilometri din această legătură rutieră.
Conflictul dintre Guvern și Înalta Curte a apărut după ce instanța supremă a dat în judecată Executivul și Ministerul Finanțelor, solicitând alocarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților. ÎCCJ a cerut și emiterea actelor administrative necesare achitării sumelor prevăzute în titlurile executorii scadente în 2026.
Guvernul consideră însă că aceste cereri depășesc atribuțiile constituționale ale puterii judecătorești, motiv pentru care a solicitat Curții Constituționale să se pronunțe asupra conflictului.
