Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a declarat că subiectul limbii vorbite în România și Republica Moldova este perceput diferit de anumite categorii ale populației, afirmație care a provocat numeroase reacții în spațiul public.
Diplomatul german a abordat tema în cadrul unei discuții despre o eventuală reunificare a celor două state, în contextul declarațiilor făcute de președinta Maia Sandu. Potrivit acestuia, o asemenea decizie le aparține exclusiv cetățenilor din România și Republica Moldova.
„Este într-adevăr o întrebare pe care o pot decide doar popoarele Moldovei și României. Sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, o vor face și nimeni nu poate comenta acest lucru”, a afirmat Hubert Knirsch.
Afirmațiile despre limba română au provocat controverse
Reacțiile au apărut după ce ambasadorul a pus sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia România și Republica Moldova au aceeași limbă și aceeași religie.
„Aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă și aceeași religie ca România. Dacă vorbim despre valorile europene și despre valorile individuale, sunt oameni care consideră că avem aceeași limbă, dar alții pot crede că sunt două limbi sau religii diferite”, a declarat diplomatul.
Afirmațiile sale au generat critici din partea unor istorici, lingviști și comentatori, care au considerat că ambasadorul relativizează un subiect clarificat din punct de vedere științific și juridic.
Academia de Științe a Moldovei susține denumirea „limba română”
Cei care au criticat declarația diplomatului au amintit Hotărârea nr. 73 din 9 septembrie 1994 a Academiei de Științe a Moldovei. Potrivit documentului, denumirea corectă a limbii literare vorbite în Republica Moldova este „limba română”.
Academia a arătat că folosirea separată a denumirilor „limba română” și „limba moldovenească” a avut la bază mai degrabă considerente politice decât argumente de natură lingvistică.
Denumirea de „limba română” este consacrată și prin legislația Republicii Moldova, precum și prin hotărârile Curții Constituționale.
Cine este Hubert Knirsch
Hubert Knirsch este diplomat de carieră și are o experiență de peste trei decenii în serviciul extern al Germaniei.
Înainte de a fi numit ambasador la Chișinău, acesta a reprezentat Germania în Georgia și a ocupat mai multe funcții în cadrul ambasadelor de la Moscova, Washington și Varșovia. De asemenea, a activat în Ministerul Federal de Externe și în Cancelaria Federală.
Dezbaterea privind identitatea din Republica Moldova continuă
Tema identității naționale și a denumirii limbii rămâne una sensibilă în Republica Moldova. Deși instituțiile științifice, legislația și deciziile Curții Constituționale recunosc denumirea de „limba română”, ideea unei limbi și a unei identități moldovenești distincte continuă să fie promovată de unele partide și grupuri de opinie.
Declarațiile ambasadorului german au readus astfel în atenția publică o dezbatere care provoacă periodic dispute politice și sociale de ambele maluri ale Prutului.
