Înfrângerea lui Viktor Orbán ar reprezenta o primă lovitură pentru interesele Rusiei în Europa Centrală și de Est, însă efectele geopolitice ar putea fi mult mai ample. O apropiere solidă între București și Budapesta ar putea reduce influența Kremlinului în regiune și ar crea noi oportunități strategice pentru România.
Profesorul Corneliu Bjola, specialist în diplomație și relații internaționale la Universitatea Oxford, explică de ce o cooperare mai strânsă între România și Ungaria ar putea schimba echilibrul regional.
O apropiere româno-ungară ar afecta interesele Rusiei
Victoria categorică a lui Péter Magyar și încheierea perioadei de 16 ani în care Viktor Orbán a dominat politica ungară nu ar reprezenta doar o alternanță obișnuită la putere. Schimbarea de la Budapesta ar putea determina o reconfigurare importantă a relațiilor geopolitice din Europa Centrală.
Potrivit lui Corneliu Bjola, o Ungarie mai apropiată de Uniunea Europeană și mai puțin dependentă de Moscova ar crea condițiile pentru dezvoltarea unei axe strategice împreună cu România.
O astfel de alianță ar putea limita considerabil capacitatea Rusiei de a influența deciziile politice, energetice și de securitate din regiune.
Oportunitate strategică, dar și un risc pentru România
Noua situație politică din Ungaria pune România în fața unei oportunități importante, dar și a unei provocări majore.
Ani la rând, Bucureștiul a beneficiat de imaginea unui stat proeuropean și stabil, mai ales prin comparație cu guvernul lui Viktor Orbán, cunoscut pentru disputele repetate cu instituțiile europene și pentru relațiile apropiate cu Moscova.
Odată cu schimbarea de direcție de la Budapesta, acest avantaj comparativ ar putea dispărea. România nu va mai putea conta doar pe faptul că este mai apropiată de Bruxelles decât Ungaria, ci va trebui să vină cu inițiative concrete și cu o strategie regională clară.
Corneliu Bjola avertizează că o Ungarie reintegrată rapid într-un Grup de la Vișegrad revitalizat ar putea lăsa România din nou la periferia procesului decizional european.
„Faptul că erai proeuropean, spre deosebire de Orbán, nu mai contează la fel de mult. Dacă nu ești atent, riști să te trezești din nou în afara primului cerc european și să ajungi într-o poziție periferică”, explică profesorul.
În opinia sa, România trebuie să mențină o relație echilibrată cu Statele Unite și NATO, dar și să susțină o integrare mai profundă în Uniunea Europeană.
Energia, elementul-cheie al apropierii dintre București și Budapesta
Unul dintre cele mai importante domenii în care România și Ungaria ar putea coopera este energia. Bucureștiul ar avea nevoie de o diplomație energetică mult mai activă, prin care să contribuie la reducerea dependenței regionale de resursele rusești.
În ultimii ani, poziția României a fost complicată de relațiile apropiate pe care Ungaria și Serbia le-au menținut cu Rusia.
„Atunci când ai două state precum Serbia și Ungaria apropiate de Rusia, geografia te poate izola și te face mai vulnerabil. România a fost mult timp prinsă între aceste influențe”, afirmă Corneliu Bjola.
Soluția ar putea fi dezvoltarea unui coridor strategic pe ruta România–Ungaria–Austria–Germania. Un astfel de proiect ar putea asigura fluxuri energetice stabile și ar ajuta Budapesta să își reducă dependența de Moscova.
Profesorul amintește că Péter Magyar a transmis semnale privind diminuarea importurilor energetice din Rusia. De asemenea, proiectul nuclear Paks II, construit în colaborare cu compania rusă Rosatom, ar putea fi reevaluat.
„România ar putea contribui la construirea unui coridor strategic împreună cu Ungaria, Austria și Germania. Fluxurile energetice ar putea securiza Ungaria și ar putea limita influența Rusiei. O Ungarie desprinsă energetic de Moscova ar fi mult mai greu de atras din nou într-o politică asemănătoare celei promovate de Viktor Orbán”, consideră Bjola.
Serbia ar putea rămâne tot mai izolată
Efectele unei apropieri între România și Ungaria s-ar putea resimți puternic și la Belgrad.
Serbia a păstrat relații apropiate cu Rusia, chiar dacă declară că își dorește integrarea în Uniunea Europeană. Până acum, guvernul de la Belgrad a beneficiat și de sprijinul politic oferit de administrația lui Viktor Orbán.
O schimbare de orientare la Budapesta ar putea lăsa Serbia fără unul dintre principalii săi parteneri regionali. În aceste condiții, Belgradul ar putea fi obligat să își reducă dependența față de Moscova și să se apropie mai mult de pozițiile europene.
Pentru România, o relație mai strânsă cu Ungaria ar însemna și ieșirea dintr-o anumită izolare regională. Bucureștiul nu s-ar mai afla într-un spațiu dominat de state cu legături politice sau energetice puternice cu Rusia.
„Dacă relația cu Ungaria devine mai apropiată și mai profundă, următorul pas este Serbia. România nu ar mai fi înconjurată de state cu probleme de dependență față de Rusia. În același timp, Moscova ar pierde o parte dintre instrumentele folosite pentru a influența regiunea și pentru a slăbi unitatea aliaților”, explică profesorul.
În această logică, o Serbie izolată într-un mediu regional tot mai proeuropean ar putea fi determinată să își schimbe treptat politica externă.
Péter Magyar transmite încă mesaje neclare
Deși schimbarea politică din Ungaria poate crea oportunități, noua conducere de la Budapesta va trebui să treacă prin mai multe teste importante.
Printre acestea se numără poziția față de sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei, deschiderea negocierilor europene pentru Republica Moldova și relația viitoare cu Rusia.
Péter Magyar a adoptat un ton mai moderat față de Ucraina, însă continuă să manifeste rezerve privind integrarea acesteia în Uniunea Europeană.
De asemenea, noul lider ungar a sugerat că, după încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, statele europene ar trebui să reia relațiile economice cu Moscova și să ia din nou în considerare importurile de gaze rusești.
Aceste declarații arată că desprinderea Ungariei de influența Kremlinului nu este încă garantată și că orientarea viitoare a Budapestei va depinde de deciziile concrete luate în următoarea perioadă.
România trebuie să renunțe la pasivitate
Pentru București, adevărata provocare este asumarea unui rol regional mai activ. România ar trebui să propună proiecte energetice, diplomatice și de securitate, în loc să se limiteze la reacții și la sprijinirea inițiativelor venite din exterior.
Corneliu Bjola consideră că politica externă românească este prea prudentă în raport cu proiectele europene și prea dispusă să urmeze automat direcțiile promovate de mișcarea MAGA din Statele Unite.
„Dacă România continuă aceeași politică pasivă, reacționând la orice mesaj venit din zona MAGA și fără o viziune europeană proprie, perspectivele nu sunt favorabile”, concluzionează profesorul.
O cooperare strategică între România și Ungaria ar putea deveni, astfel, o oportunitate majoră pentru securitatea energetică, consolidarea Flancului Estic și reducerea influenței Rusiei în Europa Centrală și de Est.
