Stabilirea bugetului pentru anul 2026 a provocat reacții puternice din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instituția avertizând că ar putea acționa Guvernul în instanță după diminuarea fondurilor alocate.
Potrivit proiectului de buget pentru ÎCCJ în 2026, la nivel general au fost prevăzute sume de 5,02 miliarde de lei sub formă de credite de angajament, ceea ce înseamnă o creștere de 49,95% față de execuția preliminată din 2025, precum și 4,99 miliarde de lei credite bugetare, în creștere cu 49,16% față de anul anterior. Totuși, comisiile de Buget-Finanțe ale Parlamentului au adoptat și un amendament susținut de PSD, PNL, USR și UDMR, prin care un miliard de lei din bugetul ÎCCJ urmează să fie redirecționat către 30 de primării cu datorii pentru proiecte finanțate prin PNRR, potrivit antena3.ro.
ÎCCJ amenință cu acțiune în justiție împotriva Guvernului
În urma acestei reduceri, Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat dur, susținând că situația nu reprezintă un caz izolat, ci face parte dintr-o practică ce ridică serioase semne de întrebare în legătură cu respectarea principiilor statului de drept.
Instituția a transmis că ia în calcul acționarea în instanță a Guvernului, pentru a-l obliga să asigure fondurile necesare executării obligațiilor exigibile. Reprezentanții ÎCCJ au arătat că privesc cu îngrijorare atitudinea constantă a Executivului, pe care îl acuză că a adoptat în mod repetat măsuri ce au afectat drepturile judecătorilor, de la intervențiile asupra regimului pensiilor până la neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive.
Potrivit mesajului transmis de instanța supremă, executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională și nu poate fi amânată, reinterpretată sau aplicată discreționar. ÎCCJ subliniază că, în momentul în care obligațiile stabilite prin hotărâri definitive sunt supuse în mod repetat unor mecanisme de reeșalonare unilaterală, statul ajunge să își aroge singur dreptul de a decide când și în ce mod își respectă propriile obligații, ceea ce este incompatibil cu ordinea juridică.
De asemenea, instanța arată că drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri, iar amânarea repetată a executării acestora afectează direct dreptul de proprietate și slăbește securitatea juridică.
În calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, Înalta Curte susține că nu poate accepta ca deciziile definitive pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Potrivit poziției oficiale, respectarea acestora reprezintă o obligație constituțională și internațională a statului român.
În acest context, ÎCCJ cere încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală și avertizează că, în lipsa unor măsuri conforme cu legea, va iniția toate demersurile legale necesare, inclusiv o acțiune în instanță pentru obligarea Guvernului să asigure fondurile necesare achitării obligațiilor exigibile.
Mesajul transmis de instanța supremă este unul ferm: statul de drept nu este negociabil, iar hotărârile judecătorești nu sunt facultative. Reprezentanții ÎCCJ susțin că Guvernul nu poate evita la nesfârșit executarea acestora, deoarece legea nu este opțională. Reacția a venit după ce comisiile parlamentare de specialitate au acordat, luni, aviz favorabil bugetului pe 2026, fără amendamente suplimentare.
