Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a anunțat reducerea iluminatului public pe timpul nopții, ca măsură de economisire a energiei electrice. În același timp, Asociația Energia Inteligentă precizează că, în actuala stare de alertă, populației nu îi poate fi impusă o raționalizare obligatorie a consumului.
Iașiul reduce iluminatul public pe timpul nopții
Mihai Chirica a anunțat vineri, 31 iulie, că municipalitatea a decis limitarea consumului de energie electrică pe timpul nopții, în urma analizelor realizate în contextul crizei energetice.
Potrivit edilului, măsura ar putea genera o economie de aproximativ 10 MWh în fiecare noapte.
Reducerea iluminatului va fi aplicată în mod uniform pe întreg domeniul public, fără ca anumite cartiere să fie avantajate sau dezavantajate. Primarul a subliniat că măsura trebuie să fie una echitabilă pentru toți locuitorii orașului.
Zonele în care iluminatul va fi menținut
Planul prevede și mai multe excepții, pentru ca siguranța cetățenilor și funcționarea serviciilor esențiale să nu fie afectate.
Iluminatul va fi păstrat în curțile spitalelor, astfel încât activitatea medicală și accesul ambulanțelor să se desfășoare în condiții normale. De asemenea, luminile vor rămâne aprinse în pasajele subterane și pietonale, pentru prevenirea accidentelor și a faptelor antisociale.
Vor fi exceptate și principalele zone centrale și pietonale ale orașului, inclusiv Piața Unirii.
Mihai Chirica a anunțat că a cerut mobilizarea Poliției Locale, în colaborare cu Poliția Națională, pentru intensificarea patrulelor în toate cartierele pe durata nopții.
Edilul le-a solicitat locuitorilor să fie vigilenți, să anunțe orice situație suspectă la dispeceratul Poliției Locale și să dea dovadă de solidaritate în această perioadă.
AEI: Reducerea obligatorie a consumului nu poate fi impusă populației
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat că instituirea stării de alertă în sectorul energetic nu permite autorităților să impună populației o raționalizare obligatorie.
În această etapă, reducerea consumului poate avea loc doar pe bază voluntară. Măsurile obligatorii ar putea fi luate numai dacă situația se agravează și este declarată starea de urgență.
Într-un asemenea scenariu, anumite companii și mari consumatori industriali ar putea fi obligați să își reducă sau să își suspende temporar activitatea. Populația și serviciile esențiale nu ar urma însă să fie incluse în aceste programe.
Capacitățile de producție trebuie să funcționeze la maximum
Dumitru Chisăliță a explicat că, pe perioada stării de alertă, lucrările de mentenanță programate trebuie amânate, astfel încât toate capacitățile energetice disponibile să poată funcționa la nivel maxim.
În același timp, stocurile existente trebuie folosite cu prioritate pentru susținerea producției, iar România poate apela la importuri pentru a acoperi necesarul de electricitate.
„Acum este o abordare doar voluntară. Orice lucrare de mentenanță programată trebuie amânată, astfel încât toate capacitățile de producție să funcționeze la maximum. Stocurile existente trebuie utilizate cu prioritate, iar importurile pot fi folosite pentru acoperirea consumului”, a explicat președintele AEI.
Când ar putea fi declarată starea de urgență
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, declararea stării de urgență ar putea deveni necesară dacă situația energetică se înrăutățește semnificativ.
Printre scenariile de risc se numără oprirea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, creșterea puternică a consumului pe fondul caniculei, apariția unor defecțiuni suplimentare în sistem sau oprirea Centralei Nucleare de la Kozlodui, din Bulgaria.
În aceste condiții, autoritățile ar putea activa programele de reducere voluntară sau obligatorie a consumului pentru anumite companii.
„Există consumatori industriali incluși în programe de oprire voluntară sau obligatorie. Într-un astfel de scenariu, aceste mecanisme ar putea fi activate. Populația și serviciile esențiale nu ar urma să fie afectate”, a precizat Dumitru Chisăliță.
