Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care introduce un nou sistem de recompensare a performanței pentru angajații Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ai Autorității Vamale Române. Actul normativ prevede acordarea unor bonusuri celor care contribuie direct la atingerea obiectivelor instituțiilor, dar și posibilitatea reducerii unor drepturi salariale pentru salariații care nu îndeplinesc criteriile stabilite.
Noul mecanism funcționează pe principiul bonus-malus și are ca scop corelarea mai clară a veniturilor suplimentare cu rezultatele obținute. Bonusurile nu vor fi acordate automat și nu vor deveni o componentă permanentă a salariului.
Cine poate primi bani în plus la salariu
Noile stimulente îi vizează pe angajații ANAF și pe cei ai Autorității Vamale Române.
Potrivit legii, suma totală alocată anual pentru bonusuri nu va putea depăși 12% din fondul destinat salariilor de bază din bugetul fiecărei instituții.
Acordarea acestor bani va depinde însă direct de performanță. Salariații trebuie să contribuie efectiv la atingerea obiectivelor instituționale, în special a celor privind colectarea veniturilor la bugetul de stat.
Totodată, rezultatele obținute la evaluarea profesională anuală vor avea un rol important în stabilirea eligibilității.
Este important de precizat că procentul de 12% nu înseamnă că fiecare angajat va primi automat o majorare salarială de 12%. Acesta reprezintă doar plafonul total al fondului din care vor fi acordate recompensele.
Cine poate rămâne fără bonus
Legea stabilește și situațiile în care salariații nu vor putea beneficia de stimulente.
Printre cei care pot pierde dreptul la bonus se numără angajații care nu contribuie la atingerea indicatorilor de performanță, cei sancționați disciplinar în cursul anului, precum și salariații care primesc calificative de tip „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”.
De asemenea, pot fi excluși de la acordarea bonusurilor cei care încalcă regulile de etică și integritate.
Mai mult, angajații care nu își îndeplinesc obiectivele și nu obțin calificativul necesar la evaluarea profesională anuală ar putea ajunge inclusiv la diminuarea unor drepturi salariale, în condițiile prevăzute de Codul administrativ.
Modul exact în care vor fi calculate și acordate bonusurile urmează să fie stabilit ulterior. Metodologia privind indicatorii de performanță și criteriile concrete de acordare trebuie aprobată prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
Bonusuri speciale pentru recuperarea creanțelor de peste un milion de euro
Actul normativ introduce și un sistem separat de recompensare pentru angajații implicați în recuperarea unor creanțe fiscale sau vamale importante.
Personalul care contribuie la identificarea și recuperarea unor datorii către stat mai mari decât echivalentul în lei al unui milion de euro ar putea primi un stimulent financiar acordat o singură dată.
Pentru ca recompensa să fie acordată, creanța trebuie să fie stabilită definitiv, iar suma respectivă trebuie să fie efectiv încasată la bugetul statului.
Fondul pentru aceste stimulente va putea reprezenta până la 3% din valoarea creanțelor recuperate, însă procentul va fi calculat doar pentru partea care depășește pragul de un milion de euro.
De aceste bonusuri pot beneficia angajați din mai multe structuri, printre care inspecția fiscală, antifrauda, controlul vamal, analiza de risc, executarea silită și departamentele juridice.
În anumite situații, și conducerea ierarhică a echipelor implicate în recuperarea banilor poate fi inclusă în mecanism.
Procedura exactă urmează să fie stabilită prin ordin al ministrului Finanțelor.
De ce a fost introdus sistemul bonus-malus
Noua lege urmărește să schimbe modul în care sunt acordate veniturile suplimentare în instituțiile responsabile de colectarea taxelor și de controlul vamal.
Principiul de bază este ca bonusurile să fie acordate pentru rezultate măsurabile, și nu în mod uniform tuturor angajaților.
Potrivit justificării actului normativ, sistemul trebuie să reflecte performanțele reale și să contribuie la atingerea obiectivelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Astfel, stimulentele ar urma să fie acordate pentru rezultate concrete în domenii precum colectarea veniturilor, combaterea evaziunii fiscale, controalele fiscale și supravegherea vamală.
Bonusurile nu devin un drept permanent
Un aspect important al noii legi este că aceste recompense nu vor deveni o parte garantată a salariului.
Un angajat care primește bonus într-un anumit an nu va avea automat dreptul la aceeași sumă și în anul următor. Performanța trebuie demonstrată din nou, iar indicatorii stabiliți trebuie îndepliniți de fiecare dată.
Prin acest sistem, autoritățile încearcă să evite situațiile în care sporurile sau bonusurile sunt acordate indiferent de rezultatele obținute.
În același timp, mecanismul pune o presiune mai mare asupra angajaților cu performanțe slabe, deoarece neîndeplinirea obiectivelor poate avea inclusiv consecințe financiare.
Legea vine după protestele angajaților din sistem
Promulgarea legii are loc într-un context tensionat pentru angajații Ministerului Finanțelor, ANAF și Autorității Vamale Române.
În ultimele luni, salariații acestor instituții au organizat proteste, printre principalele nemulțumiri numărându-se înghețarea veniturilor și schimbările anunțate în sistemul de salarizare din sectorul public.
Noul mecanism oferă acum posibilitatea unor câștiguri suplimentare pentru angajații cu rezultate bune, dar introduce și consecințe pentru cei care nu ating standardele stabilite.
Efectele concrete ale legii vor putea fi evaluate însă abia după aprobarea metodologiei și a indicatorilor de performanță, documente care vor stabili exact cine poate primi bani în plus, în ce condiții și cum vor fi aplicate eventualele diminuări salariale.
