Răsturnare majoră în energie! România ar putea reporni termocentralele pe cărbune pentru a acoperi deficitul de electricitate

Criza energetică readuce România în fața unei decizii complicate: revenirea temporară la producția de electricitate pe bază de cărbune, deși țara și-a asumat eliminarea treptată a acestei surse poluante.

După repornirea celei mai vechi termocentrale din Valea Jiului, autoritățile analizează acum posibilitatea reactivării grupului energetic 4 de la Termocentrala Turceni, din județul Gorj. Unitatea, care are o capacitate de producție de peste 300 MW, a fost oprită definitiv în urmă cu doar câteva luni.

Potrivit specialiștilor din domeniu, grupul energetic ar putea fi repus în funcțiune într-un interval de maximum zece zile. Măsura ar contribui la creșterea producției interne și la reducerea presiunii asupra sistemului energetic național într-o perioadă în care consumul este ridicat, iar autoritățile caută soluții rapide.

Termocentralele pe cărbune revin în atenția autorităților

În ultimii ani, mai multe grupuri energetice pe cărbune au fost închise, conservate sau trecute în rezervă, în conformitate cu angajamentele României privind reducerea emisiilor și tranziția către surse mai curate.

Actualul deficit de electricitate schimbă însă prioritățile pe termen scurt. Centralele care până recent erau considerate parte a trecutului energetic al țării sunt din nou evaluate ca posibile soluții de urgență.

Repornirea grupului 4 de la Turceni ar aduce în sistem peste 300 MW și ar putea genera noi locuri de muncă într-o zonă grav afectată de reducerea activității miniere și energetice.

Pentru localnici, termocentrala nu reprezintă doar o unitate de producție, ci și principala sursă de venit care a susținut comunitatea timp de mai multe decenii.

Un fost angajat al centralei, care a lucrat aproape 40 de ani în domeniu, a descris impactul închiderii grupurilor energetice asupra oamenilor din Turceni.

„Ani la rând, aproape fiecare familie din Turceni a avut pe cineva care lucra la termocentrală sau în minerit. Odată cu restrângerea activității, mulți au rămas fără locuri de muncă. Copiii mei sunt plecați în străinătate pentru că aici nu mai există oportunități”, a povestit acesta.

Termocentrala Turceni producea aproximativ 15% din energia țării

Termocentrala Turceni a fost pusă în funcțiune în anul 1978 și a reprezentat mult timp una dintre cele mai importante capacități energetice ale României.

În perioada sa de maximă activitate, centrala avea o putere instalată de aproximativ 2.300 MW și asigura în jur de 15% din producția națională de electricitate.

Din cele șapte grupuri energetice construite la Turceni, în prezent mai funcționează unul singur. Celelalte au fost oprite treptat, în contextul politicilor de mediu și al planului de eliminare a cărbunelui din producția energetică.

Reactivarea unuia dintre grupurile închise ar presupune efectuarea unor verificări tehnice, mobilizarea personalului și asigurarea cantității necesare de combustibil. Specialiștii consideră însă că unitatea ar putea deveni operațională într-un termen relativ scurt.

Parlamentul încearcă să oprească închiderea centralelor

În Parlament a fost adoptat recent un proiect de lege care prevede că termocentralele pe cărbune nu mai pot fi închise înainte ca România să dispună de capacități alternative suficiente și mai puțin poluante.

Amendamentul a fost propus de PSD și a trecut rapid de Legislativ, pe fondul temerilor privind siguranța alimentării cu energie electrică.

Susținătorii proiectului afirmă că România nu își poate permite să renunțe la capacități importante de producție înainte ca acestea să fie înlocuite cu centrale pe gaze, reactoare nucleare sau surse regenerabile însoțite de sisteme de stocare.

În caz contrar, țara riscă să devină tot mai dependentă de importuri și să se confrunte cu probleme în perioadele de consum maxim.

Ilie Bolojan avertizează asupra angajamentelor asumate prin PNRR

Modificarea planului de închidere a termocentralelor ar putea provoca însă un conflict cu instituțiile europene.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că schimbarea legislației poate încălca angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Conform calendarului stabilit cu autoritățile europene, România trebuie să reducă funcționarea centralelor pe cărbune până la finalul acestei luni. Până în anul 2029, grupurile energetice ar urma să fie trecute în rezervă, iar în 2032 ar trebui închise definitiv atât exploatările miniere, cât și termocentralele care folosesc cărbune.

Nerespectarea acestor jaloane ar putea pune în pericol fondurile europene asociate PNRR, motiv pentru care orice modificare trebuie negociată cu reprezentanții Comisiei Europene.

O centrală din Valea Jiului a fost deja repornită

În această săptămână a fost reactivată și cea mai veche centrală din Valea Jiului. Unitatea a fost pregătită să funcționeze temporar, până la sfârșitul săptămânii, pentru a contribui la acoperirea necesarului de energie.

Decizia arată că autoritățile sunt dispuse să folosească, cel puțin pe termen scurt, capacitățile pe cărbune pentru a evita problemele de alimentare și pentru a menține echilibrul sistemului energetic.

Rămâne însă de văzut dacă repornirea grupurilor va fi doar o soluție temporară sau dacă România va încerca să renegocieze calendarul de renunțare la cărbune.

Criza energetică readuce astfel în prim-plan o tehnologie pe care țara intenționa să o abandoneze. România trebuie să găsească un echilibru între necesitatea imediată de a produce suficientă electricitate, protejarea locurilor de muncă din regiunile miniere și respectarea angajamentelor europene privind reducerea emisiilor.

Deciziile luate în perioada următoare vor influența atât securitatea energetică a țării, cât și viitorul economic și social al comunităților dependente de minerit și de termocentrale.