Partidul Social Democrat a obținut prima victorie în instanță în seria proceselor deschise împotriva hotărârilor adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan după încetarea mandatului său.
Curtea de Apel București a decis suspendarea executării Hotărârii Guvernului nr. 571/2026, potrivit informațiilor publicate de Știripesurse.ro.
Judecătorii au respins excepțiile formulate în dosar și au admis cererea PSD. Prin urmare, actul normativ nu mai poate fi aplicat până la soluționarea definitivă a litigiului sau până la ridicarea măsurii dispuse de instanță.
Dosarul a fost judecat în regim de urgență
Procesul, înregistrat sub numărul 4870/2/2026, a fost deschis pe 28 iulie, iar primul termen a avut loc după numai două zile.
PSD, reprezentat de avocatul Viorel Mocanu, a chemat în judecată Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, solicitând suspendarea aplicării HG nr. 571/2026.
Decizia Curții de Apel nu reprezintă anularea definitivă a hotărârii. Instanța nu a analizat încă fondul cauzei și nici nu a stabilit definitiv dacă actul este nelegal. Judecătorii au apreciat însă că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru oprirea temporară a efectelor acestuia.
În baza Legii contenciosului administrativ, hotărârea de suspendare este executorie. Guvernul poate formula recurs, însă acest demers nu suspendă aplicarea deciziei instanței.
Astfel, HG nr. 571/2026 nu își mai produce efectele atât timp cât măsura rămâne în vigoare.
Ce prevedea hotărârea suspendată
Actul normativ fusese aprobat de Executiv pe 23 iulie și publicat în Monitorul Oficial nr. 611 din 27 iulie 2026.
Hotărârea modifica HG nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică și HG nr. 740/2016 referitoare la introducerea pe piață a echipamentelor radio.
Noile prevederi stabileau reguli speciale pentru situațiile în care ar fi fost activat un regim de urgență la nivelul pieței unice europene.
Măsurile vizau echipamentele electrice, electronice și radio considerate esențiale în perioade de criză. Printre acestea se numărau evaluarea cu prioritate a conformității produselor, autorizarea temporară a anumitor echipamente, proceduri speciale de supraveghere a pieței și sancțiuni pentru nerespectarea regulilor.
Aceste mecanisme urmau să fie activate numai în cazul declarării oficiale a unei situații de urgență la nivelul Uniunii Europene.
Guvernul susținea că obiectivul hotărârii era alinierea legislației românești la Directiva europeană 2024/2749, destinată prevenirii blocajelor în aprovizionarea cu produse esențiale în timpul unei crize.
PSD contestă atribuțiile unui Guvern demis
Acțiunea social-democraților nu a vizat în principal conținutul tehnic al hotărârii, ci limitele în care un Guvern demis mai poate adopta acte normative.
Disputa a pornit după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai 2026. Potrivit articolului 110 alineatul 4 din Constituție, un Executiv al cărui mandat a încetat poate îndeplini doar actele necesare administrării treburilor publice.
PSD susține că Guvernul Bolojan a depășit această limită și a adoptat acte care introduc politici, obligații și mecanisme cu efecte pe termen lung.
Social-democrații au formulat plângeri prealabile împotriva a 12 hotărâri ale Executivului. Dintre acestea, 11 au fost publicate și contestate în instanță.
Actele vizate privesc domenii precum organizarea unor ministere, piața muncii, drepturile persoanelor cu dizabilități, agricultura, ariile naturale protejate și comunicațiile electronice.
Guvernul respinge acuzațiile PSD
Reprezentanții Executivului au susținut că hotărârile au parcurs toate etapele legale și au primit avizul Ministerului Justiției.
Guvernul a acuzat PSD că încearcă să blocheze măsuri cu impact economic și social, inclusiv acte legate de îndeplinirea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Totuși, HG nr. 571/2026 nu avea o legătură directă cu jalonul PNRR în valoare de aproximativ un miliard de euro invocat în dezbaterea publică.
Argumentele invocate de PSD în fața instanței
În cererea depusă prin avocatul Viorel Mocanu, PSD a susținut că actul a fost adoptat după expirarea perioadei constituționale de 45 de zile și cu depășirea atribuțiilor unui Guvern interimar.
Partidul a precizat că nu se opune normelor tehnice referitoare la echipamentele radio, ci continuării activității normative a unui Cabinet care și-a pierdut susținerea parlamentară.
Social-democrații au mai arătat că, prin participarea la votarea moțiunii de cenzură, au interesul legitim de a apăra mecanismul răspunderii politice a Guvernului în fața Parlamentului.
Pentru justificarea urgenței, PSD a invocat data demiterii Executivului, expirarea termenului de 45 de zile, momentul adoptării hotărârii și avizul negativ formulat de Consiliul Legislativ.
Potrivit partidului, Consiliul Legislativ ar fi constatat că actul introducea elementele unei noi politici publice.
PSD a respins și argumentul potrivit căruia depășirea termenului de transpunere a Directivei UE 2024/2749, stabilit pentru 29 mai, ar putea extinde atribuțiile constituționale ale unui Guvern demis.
Social-democrații au avertizat că aplicarea hotărârii ar fi creat noi obligații, raporturi juridice și sancțiuni în baza unui act asupra căruia planează suspiciuni serioase de nelegalitate.
O declarație a lui Ilie Bolojan, depusă ca probă
PSD a depus la dosar și o intervenție publică a lui Ilie Bolojan referitoare la Strategia națională pentru conservarea biodiversității.
Deși premierul demis susținuse inițial că proiectul respecta legea și beneficia de avizul Ministerului Justiției, acesta a fost retras înainte de publicare și trimis ulterior în Parlament.
Social-democrații au folosit acest exemplu pentru a arăta că obligațiile europene sau situațiile urgente pot fi rezolvate printr-o procedură parlamentară accelerată, fără depășirea limitelor constituționale.
„Urgența schimbă ritmul procedurii, nu titularul atribuției”, a fost concluzia prezentată de PSD.
Suspendarea HG nr. 571/2026 nu garantează că social-democrații vor obține decizii similare și în celelalte procese și nici că actul va fi anulat definitiv.
Hotărârea Curții de Apel București arată însă că argumentele referitoare la limitele constituționale ale unui Guvern demis au fost considerate suficient de solide pentru oprirea temporară a aplicării actului normativ.
