SOS România se clatină în Parlament. Diana Șoșoacă riscă să rămână fără grupuri parlamentare
SOS România traversează una dintre cele mai dificile perioade de la intrarea în Parlament. Formațiunea condusă de Diana Șoșoacă a pierdut deja peste jumătate dintre senatorii și deputații obținuți la alegerile parlamentare din 2024, iar efectele se văd direct în activitatea Legislativului.
La finalul lunii iunie, grupul SOS de la Senat a fost desființat, după excluderea a trei senatori. În urma acestei decizii, numărul membrilor a coborât sub pragul minim de șapte senatori, prevăzut de regulament pentru funcționarea unui grup parlamentar.
Situația este tensionată și la Camera Deputaților, unde SOS România se află aproape de același scenariu. La începutul lunii iulie, grupul mai număra doar 13 deputați, după demisia Andreei Petronela Cîmpianu, una dintre cele mai recente plecări din partid. Cu doar trei deputați peste limita minimă necesară, formațiunea riscă să piardă și grupul parlamentar din Cameră, dacă valul de demisii și excluderi continuă.
Tot la finalul lunii iunie, Comitetul Național al SOS România a decis retragerea sprijinului politic și excluderea din partid și din grupul parlamentar a senatorilor Nadia Cosmina Cerva, Dorin Silviu Petrea și Clement Sava. Conducerea formațiunii le-a interzis acestora să mai folosească numele partidului și să mai ocupe funcții negociate în numele SOS România.
Dacă această criză internă nu se oprește, partidul Dianei Șoșoacă ar putea rămâne fără reprezentare parlamentară organizată, ceea ce i-ar reduce considerabil influența în Legislativ. De la una dintre surprizele alegerilor parlamentare, SOS România riscă să devină o formațiune cu prezență politică tot mai fragilă.
De la surpriza alegerilor la pierderi în lanț
La alegerile parlamentare din 2024, SOS România a obținut peste 700.000 de voturi și a intrat în Parlament cu 40 de mandate: 12 la Senat și 28 la Camera Deputaților. La acel moment, zona partidelor considerate suveraniste, formată din AUR, SOS și POT, depășea împreună 30% din voturile exprimate.
La scurt timp după instalarea noului Parlament, însă, în interiorul SOS România au început să apară tensiuni. Primele plecări importante au fost anunțate în februarie 2025, în prima sesiune ordinară a anului, când patru deputați și doi senatori aleși pe listele partidului și-au prezentat demisiile în plen.
Parlamentarii care au părăsit formațiunea au anunțat atunci că vor activa ca neafiliați. Ulterior, în a doua parte a anului 2025, un nou val de aleși SOS a ales să se îndrepte către alte grupuri parlamentare, în special către PSD.
Foștii „suveraniști”, atrași de partidele proeuropene
Până la finalul anului 2025, migrația parlamentarilor proveniți din zona suveranistă devenise deja un fenomen vizibil. Aleși intrați în Parlament pe listele SOS România și POT au început să se reorienteze către partide considerate pro-occidentale, precum PSD și PNL.
PSD a atras cei mai mulți dintre aceștia, în timp ce PNL a primit, la rândul său, parlamentari veniți din zona AUR, POT sau SOS. O parte dintre aleșii care au părăsit partidele suveraniste s-au îndreptat către grupul „PACE, Întâi România”, care și-a asumat o orientare proeuropeană și care numără în prezent 11 membri.
Un exemplu recent este senatorul Dorin Silviu Petrea, ales în 2024 pe listele SOS România. După ce a fost exclus din formațiune în iunie 2025, acesta s-a apropiat de PNL, iar miercuri, 1 iulie, a fost numit președinte interimar al Organizației Municipale PNL Brăila. Petrea devine astfel al patrulea parlamentar provenit din SOS care ajunge în zona liberală.
Un alt caz este cel al lui Adrian Peiu, fost membru SOS, numit recent de Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar al organizației PNL Ialomița. De asemenea, Iosif Jianu, intrat în Parlament pe listele SOS în 2024, s-a alăturat inițial grupului PSD ca afiliat, iar în mai 2026 a trecut în tabăra liberală.
În paralel, mai mulți parlamentari aleși pe listele POT au părăsit formațiunea și s-au alăturat grupului parlamentar „Uniți pentru România”, creat în mai 2026 în jurul deputatului Răzvan Mirel Chiriță.
Un nou val de excluderi în partidul Dianei Șoșoacă
Criza din SOS România s-a adâncit în iunie 2026, când conducerea partidului a decis noi excluderi. Pe 21 iunie, senatorii Rodica Cușnir și Adrian Peiu au fost eliminați din formațiune, fiind acuzați că au participat la constituirea unui pol suveranist cu viziuni europene în Parlament, intitulat „Întâi România”.
Conducerea SOS România a criticat dur această inițiativă, pe care a descris-o drept o construcție politică lipsită de coerență, având în vedere combinația dintre discursul suveranist și orientarea pro-UE.
În urma deciziilor luate atunci, partidul a anunțat retragerea sprijinului politic și excluderea din formațiune a senatorilor Rodica Cușnir și Adrian Peiu. Totodată, senatorul Clement Sava a fost exclus din Biroul Executiv Central și a primit vot de blam, cu avertisment de excludere la următoarea abatere disciplinară. Aceeași sancțiune a fost aplicată senatorilor Cosmina Cerva și Dorin Silviu Petrea.
La numai câteva zile distanță, pe 30 iunie 2026, Comitetul Național al SOS România a decis retragerea sprijinului politic și excluderea senatorilor Nadia Cosmina Cerva, Dorin Silviu Petrea și Clement Sava. Această nouă rundă de sancțiuni a avut consecințe directe asupra grupului parlamentar de la Senat, care a coborât sub pragul minim necesar și a fost desființat.
Camera Deputaților, următorul punct vulnerabil
În aceeași perioadă au apărut noi plecări și din Camera Deputaților. Deputatul de Arad Nagy Vasile și-a anunțat demisia din SOS România și a trecut în rândul parlamentarilor neafiliați. La scurt timp, deputata de diaspora Andreea Petronela Cîmpianu a părăsit la rândul ei partidul.
Aceasta a acuzat conducerea SOS că a transformat formațiunea într-un partid dominat de frică, jigniri, acuzații, suspendări și decizii arbitrare.
„Un partid politic nu poate să depindă exclusiv de voința unui singur om. Un grup parlamentar nu poate funcționa doar prin frică și umilință. Diaspora are un mesaj important – Stop joc”, a transmis deputata în plen.
După aceste plecări, grupul SOS din Camera Deputaților a rămas, la începutul lunii iulie 2026, cu doar 13 membri. Potrivit regulamentului, un grup parlamentar din Camera Deputaților poate funcționa cu minimum 10 deputați aparținând aceluiași partid sau aceleiași formațiuni politice. Dacă numărul acestora scade sub prag, grupul riscă să fie desființat.
Ce pierde SOS România dacă rămâne fără grupuri parlamentare
Pierderea grupurilor parlamentare ar reprezenta o lovitură majoră pentru partidul Dianei Șoșoacă. În lipsa unui grup propriu, SOS România ar pierde accesul la o serie de avantaje importante în activitatea parlamentară.
Formațiunea ar putea rămâne fără locurile garantate în Birourile Permanente, ar primi mai puțin timp de vorbire în plen și ar pierde reprezentarea proporțională în comisiile parlamentare. De asemenea, partidul ar avea acces redus la resurse administrative, precum consilieri, logistică și spații de lucru.
În plus, capacitatea SOS România de a negocia agenda parlamentară s-ar diminua semnificativ. Practic, partidul ar trece de la statutul de formațiune cu grupuri parlamentare proprii la o prezență mult mai slabă și mai greu de coordonat în Legislativ.
Criza actuală arată cât de rapid s-a schimbat situația pentru SOS România. După intrarea spectaculoasă în Parlament, partidul se confruntă acum cu plecări, excluderi și repoziționări politice care îi pun în pericol chiar structura de reprezentare parlamentară.
