Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a făcut noi declarații despre incidentele în care drone rusești au ajuns în spațiul aerian al României. Oficialul spune că Rusia își schimbă constant tacticile, iar România trebuie să își adapteze, la rândul său, metodele de supraveghere, interceptare și apărare.
Radu Miruță a explicat că modul de operare al dronelor nu rămâne același și că sistemele de apărare trebuie ajustate permanent în funcție de noile amenințări.
Radu Miruță: „Rusia își va modifica în continuare tactica”
Ministrul interimar al Apărării susține că soluțiile care funcționează în prezent trebuie evaluate și adaptate constant.
„Rusia își va modifica în continuare tactica, iar noi va trebui să ne adaptăm permanent. Ceea ce funcționează acum s-a dovedit eficient în actualul context”, a declarat Radu Miruță.
Oficialul a oferit și detalii despre una dintre recentele misiuni de interceptare a unei drone.
Potrivit acestuia, inițial au fost ridicate de la sol aeronavele italiene aflate în misiune de poliție aeriană sub coordonare NATO. Acestea nu au reușit însă să intercepteze ținta, astfel că ulterior au fost trimise avioane românești.
„Nu știu către ce destinație fusese trimisă. A zburat în linie dreaptă. Nu a executat zigzagurile despre care am văzut că s-a scris în unele articole. Există și o procedură NATO. Inițial au fost ridicate avioanele italiene aflate în serviciul de poliție aeriană, coordonate prin centrul NATO. Procedura lor nu a dus la interceptare. Ulterior au fost ridicate avioanele românești”, a explicat ministrul.
Miruță a precizat că fiecare etapă a intervenției necesită timp, de la identificarea țintei până la ridicarea aeronavelor și interceptarea efectivă.
„Toate aceste etape durează: șapte minute, zece minute, cincisprezece minute. Din momentul în care avioanele românești au decolat, în aproximativ șapte minute drona a fost doborâtă”, a mai spus acesta.
Ce spune ministrul despre posibilitatea unui atac intenționat
Întrebat dacă Rusia atacă în mod deliberat România, Radu Miruță a evitat să tragă o concluzie categorică.
El a subliniat însă că drone despre care spune că sunt inscripționate ca fiind fabricate în Rusia au pătruns fără autorizație în spațiul aerian românesc.
„Nu știu. Știu doar că drone inscripționate ca fiind fabricate în Rusia intră în spațiul aerian românesc fără autorizație și cu încălcarea dreptului internațional, în condițiile în care România nu este în război”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, de la începutul războiului din Ucraina s-ar fi înregistrat aproximativ 32 de astfel de incidente.
Unele drone ar fi avut încărcătură explozivă, în timp ce altele ar fi pătruns pentru perioade foarte scurte sau la distanțe mai mari în interiorul spațiului aerian românesc.
„Dacă vin 150 de drone, nu mai vorbim despre timp de pace”
Radu Miruță a comentat și scenariul unui atac masiv, în care un număr foarte mare de drone ar ajunge simultan în apropierea sau în interiorul României.
Ministrul spune că Armata Română este organizată diferit pentru o situație de pace față de una de război.
„Sunt întrebat adesea ce facem dacă vor veni simultan 150 de drone și cum vom reuși să le interceptăm pe toate. Armata Română este dimensionată diferit pentru timp de pace și pentru timp de război: ca resurse, efective, bugete și planuri de reacție”, a declarat acesta.
„Dacă vin 150 de drone, înseamnă că nu mai vorbim despre timp de pace. Într-o asemenea situație, reacția Armatei Române ar fi cu totul alta”, a adăugat Radu Miruță.
Ce se întâmplă când o dronă intră neautorizat în România
Ministrul a explicat și procedura aplicată atunci când un obiect zburător pătrunde fără autorizație în spațiul aerian național.
În prima etapă, militarii trebuie să stabilească despre ce tip de țintă este vorba și dacă aceasta reprezintă o amenințare.
„Orice obiect zburător care intră în spațiul aerian românesc fără autorizație, în momentul în care este identificat ca fiind ostil, primește decizia militară de a fi doborât. În primele minute se face analiza țintei. Noi vedem inițial doar un ecou radar, nu știm imediat că este o dronă”, a explicat Miruță.
Acesta recunoaște că, în funcție de situație, pot exista și scenarii în care interceptarea unei drone să fie dificilă sau chiar imposibilă.
„Dacă mă întrebați dacă există posibilitatea ca, în anumite situații, o dronă să pătrundă fără să poată fi doborâtă, răspunsul este că da, în funcție de scenariu. Însă decizia este foarte clară: toate dronele ostile trebuie doborâte”, a spus ministrul.
El a precizat că unul dintre criteriile luate în calcul este siguranța populației, deoarece resturile unei drone doborâte pot provoca, la rândul lor, pagube.
„Singura analiză este dacă acest lucru poate fi făcut în siguranță, fără ca resturile să producă pagube mai mari asupra populației sau a locuințelor. Dar, din momentul în care ținta este clasificată drept ostilă, decizia de angajare este imediată”, a adăugat Miruță.
România nu este în război cu Rusia
Ministrul interimar al Apărării a insistat asupra faptului că România nu se află în război cu Federația Rusă și că răspunsul la astfel de incidente trebuie să evite o escaladare inutilă.
În opinia sa, este însă nevoie de reacții diplomatice ferme.
„Nu cred că este nevoie de o escaladare militară, însă cred că este nevoie de un protest diplomatic ferm. Până la urmă, de ce trebuie România să consume permanent resurse pentru a doborî drone trimise din Rusia, care nu au dreptul să intre în spațiul aerian românesc?”, a declarat Radu Miruță.
Acesta a explicat că unele drone pot ajunge accidental în România după ce sunt deviate de apărarea antiaeriană ucraineană, în timp ce altele urmează trasee foarte apropiate de graniță.
Potrivit ministrului, anumite aparate de zbor se deplasează de-a lungul Dunării, foarte aproape de limita dintre spațiul aerian ucrainean și cel românesc.
„Zboară pe mijlocul fluviului, la câțiva metri în spațiul aerian ucrainean, iar noi nu avem dreptul să le angajăm acolo”, a explicat acesta.
Radu Miruță a precizat că această limitare nu ține de capacitatea României de a interveni, ci de regulile stabilite la nivelul NATO.
„Nu pentru că României i-ar lipsi ceva, ci pentru că aceasta este decizia NATO: să nu tragă asupra unei drone aflate în spațiul aerian ucrainean”, a afirmat ministrul.
El a explicat că, din cauza traseului natural al Dunării, o dronă care zboară în linie dreaptă poate ajunge pentru câteva secunde în spațiul aerian românesc atunci când fluviul își schimbă direcția.
În acest context, Ministerul Apărării susține că România trebuie să își adapteze constant sistemele și procedurile de apărare, în condițiile în care tacticile folosite în războiul din Ucraina continuă să evolueze.
