Curtea Constituțională a României a amânat o decizie cu miză majoră pentru scena politică și juridică. Judecătorii CCR au hotărât joi, 16 iulie 2026, ca pronunțarea asupra sesizării formulate de premierul interimar Ilie Bolojan să aibă loc pe 23 septembrie.
Dosarul vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, generat de plata unor restanțe salariale către magistrați. Executivul estimează că suma totală ar depăși patru miliarde de lei.
Discuții tensionate la CCR între Guvern și Înalta Curte
Dezbaterile în fața judecătorilor constituționali au durat mai bine de o oră. Reprezentanții celor două instituții și-au prezentat argumentele într-un conflict care pune față în față puterea executivă și cea judecătorească.
Guvernul, prin sesizarea înaintată de Ilie Bolojan, susține că obligarea Executivului, printr-o hotărâre judecătorească, la plata acestor sume reprezintă o intervenție nepermisă în politica bugetară a statului.
Potrivit poziției Guvernului, achitarea retroactivă a celor peste patru miliarde de lei ar avea un impact major asupra deficitului bugetar. Juriștii Executivului consideră că instanța supremă și-ar fi depășit atribuțiile, intervenind într-un domeniu care aparține Guvernului și Parlamentului.
Cele două puteri sunt responsabile de elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului de stat, susține Executivul.
Ilie Bolojan a afirmat că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în privința gestionării finanțelor publice. În opinia sa, puterea judecătorească nu poate decide modul în care sunt distribuite fondurile din bugetul general consolidat și nici nu poate obliga Guvernul să aloce sume unui anumit sector.
ÎCCJ susține că plata salariilor restante este obligatorie
Reprezentanții Înaltei Curți resping acuzațiile formulate de Guvern și consideră că sesizarea este neîntemeiată. Aceștia au argumentat că obligarea unei instituții publice să achite drepturi salariale restante nu reprezintă o încălcare a separației puterilor în stat, ci aplicarea unor prevederi legale și a unor hotărâri judecătorești.
Disputa a început după ce ÎCCJ a acționat Guvernul în instanță pentru neplata restanțelor salariale rezultate din majorări stabilite retroactiv. Instanța supremă a obținut o hotărâre favorabilă în primă instanță.
CCR urmează să decidă pe 23 septembrie dacă va admite argumentele Guvernului privind autonomia sa în materie bugetară sau dacă va susține poziția magistraților. O decizie favorabilă ÎCCJ ar putea obliga Executivul să identifice rapid fondurile necesare pentru plata celor peste patru miliarde de lei.
