Oficiali de rang înalt de la Pentagon analizează mai multe scenarii privind o posibilă operațiune militară împotriva Cubei, în timp ce Statele Unite sunt deja implicate activ în conflictul cu Iranul, potrivit unei relatări publicate de CBS News.
Planificatorii militari americani ar fi discutat în ultimele săptămâni diferite variante de acțiune împotriva regimului de la Havana. Sursele citate sub protecția anonimatului au precizat însă că existența acestor planuri nu înseamnă că președintele Donald Trump sau conducerea Pentagonului au decis declanșarea unui război.
Pentagonul analizează mai multe scenarii pentru Cuba
Printre opțiunile discutate s-ar afla și un asalt aerian de amploare, care ar presupune parașutarea a mii de militari americani din Divizia 101 Aeropurtată, unitate specializată în astfel de operațiuni.
Departamentul Apărării pregătește în mod obișnuit planuri pentru numeroase situații ipotetice. Acestea includ stabilirea obiectivelor, calcularea numărului de militari și a resurselor necesare, ordinea etapelor unei eventuale intervenții și evaluarea riscurilor.
Potrivit surselor CBS News, la sfârșitul lunii trecute a avut loc o reuniune militară la nivel înalt în cadrul căreia au fost analizate opțiunile pentru o posibilă misiune în Cuba.
Deocamdată, nu există indicii că unul dintre aceste scenarii ar fi fost aprobat pentru a fi pus în aplicare.
Marco Rubio insistă asupra unei soluții diplomatice
Secretarul de stat Marco Rubio ar susține în continuare o abordare diplomatică. Obiectivul administrației americane ar fi realizarea unei tranziții către un nou guvern cubanez, format din tehnocrați dispuși să introducă reforme economice.
Procesul diplomatic s-ar fi blocat însă, în ciuda intensificării presiunilor financiare exercitate de Statele Unite asupra autorităților de la Havana și asupra conglomeratului GAESA, controlat de armata cubaneză.
Rubio a acuzat conducerea Cubei și cercurile apropiate acesteia că refuză reformarea sistemului și încearcă să mențină actualul control politic.
Departamentul de Stat a anunțat și măsuri suplimentare împotriva unor companii de stat cubaneze despre care administrația americană susține că finanțează aparatul represiv al regimului.
Conflictul cu Iranul limitează opțiunile Statelor Unite
O operațiune în Cuba pare însă puțin probabilă în actualul context, deoarece Pentagonul a transferat în Orientul Mijlociu numeroase aeronave, echipamente de informații și alte resurse militare pentru susținerea acțiunilor împotriva Iranului.
Oficialii citați de CBS News consideră că Washingtonul nu își poate redirecționa cu ușurință atenția și resursele către Cuba atât timp cât operațiunile din Orientul Mijlociu continuă.
Conflictul cu Iranul ar fi provocat și tensiuni în interiorul administrației. Donald Trump și-ar fi exprimat în privat nemulțumirea față de evoluția intervenției și față de modul în care a fost gestionată inițial situația.
Președintele ar considera că Statele Unite au ratat, la începutul anului, posibilitatea de a limita confruntarea printr-o propunere venită din partea Iranului în legătură cu programul său nuclear.
Casa Albă a respins însă informațiile privind existența unor conflicte majore. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a afirmat că Donald Trump este mulțumit de modul în care secretarul apărării, Pete Hegseth, și comandantul CENTCOM, amiralul Brad Cooper, au coordonat operațiunile militare.
Îngrijorări legate de baza americană de la Guantanamo
Tensiunile dintre Washington și Havana au crescut și după apariția unor informații potrivit cărora Cuba ar fi achiziționat drone de atac a căror origine nu este cunoscută.
În timpul unei vizite efectuate pe 10 iunie la baza navală americană din Golful Guantanamo, Pete Hegseth a avertizat asupra riscurilor pe care le-ar presupune dotarea Cubei cu sisteme capabile să amenințe baza militară sau teritoriul Statelor Unite.
Disputa privind Guantanamo datează din 1959, când Fidel Castro a refuzat să recunoască valabilitatea acordului de închiriere încheiat în 1903 între Cuba și Statele Unite.
Hegseth a confirmat că Pentagonul îi prezintă președintelui mai multe opțiuni militare, dar a menționat și posibilitatea unei apropieri de guvernul cubanez, cu condiția îndeplinirii unor cerințe politice și economice.
Politica de presiune asupra Cubei, reluată de Trump
După revenirea la Casa Albă, în ianuarie 2025, Donald Trump a reintrodus Cuba pe lista statelor acuzate de susținerea terorismului, reluând strategia de presiune maximă aplicată și în primul său mandat.
Măsura a limitat accesul Cubei la finanțare internațională. Administrația americană a extins ulterior restricțiile comerciale împotriva GAESA și a înăsprit regulile privind acordarea vizelor pentru persoanele implicate în misiunile medicale cubaneze desfășurate în alte țări.
Autoritățile americane l-ar fi pus sub acuzare în luna mai și pe fostul lider cubanez Raul Castro. De asemenea, Donald Trump a descris Cuba drept o „amenințare neobișnuită și extraordinară” și a extins sancțiunile asupra companiilor implicate în livrarea petrolului către insulă.
Aceste măsuri au fost adoptate într-o perioadă în care Cuba se confruntă cu o criză economică profundă, cu lipsuri de combustibil și întreruperi frecvente ale alimentării cu energie electrică.
Cum este evaluată Cuba de serviciile americane
Raportul anual al comunității americane de informații, publicat în luna martie, nu prezintă Cuba drept o amenințare militară strategică independentă.
Insula este descrisă mai degrabă ca un spațiu favorabil pentru activitățile unor adversari geopolitici ai Statelor Unite.
În luna mai, directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi călătorit la Havana pentru o întâlnire rară cu oficiali cubanezi de rang înalt. Acesta le-ar fi transmis că Washingtonul este dispus să extindă cooperarea economică, însă numai în schimbul unor reforme fundamentale.
În ciuda tensiunilor politice, cooperarea limitată dintre cele două țări a continuat în anumite domenii. Cuba a acceptat inclusiv zboruri americane pentru repatrierea persoanelor deportate, în baza acordurilor bilaterale privind migrația.
