Rusia a devenit tot mai dependentă de China după ruperea relațiilor cu Occidentul, iar Beijingul ar profita de această situație pentru a-și consolida influența politică și economică asupra Moscovei. În același timp, autoritățile chineze ar urmări cu atenție perioada care va urma după plecarea lui Vladimir Putin și ar încerca să stabilească legături cu persoane care ar putea juca un rol important în viitoarea conducere a Rusiei.
Potrivit unei analize publicate de The Wall Street Journal, bazată pe discuții cu oficiali ruși, chinezi și experți în relațiile dintre cele două state, Beijingul nu își limitează contactele la actualul lider de la Kremlin și la apropiații acestuia.
China ar încerca să își consolideze relațiile și cu funcționari, politicieni și reprezentanți ai elitelor care ar putea influența direcția Rusiei în perioada de după Putin.
Beijingul își construiește legături pentru perioada de după Putin
Surse apropiate serviciilor de informații ruse susțin că în Rusia sunt descoperite tot mai multe cazuri de spionaj în beneficiul Chinei și tentative de recrutare a unor funcționari de rang mediu.
Autoritățile de la Moscova ar evita însă să facă publice aceste incidente sau să le discute deschis cu Beijingul, deoarece se tem că asemenea acuzații ar putea afecta relația dintre cele două țări.
China pare să ia în calcul mai multe scenarii privind viitorul politic al Rusiei. Unele analize arată că atitudinile ostile față de Occident sunt deja profund înrădăcinate în instituțiile și societatea rusă, astfel încât acestea ar putea continua să existe chiar și după încheierea erei Putin.
În acest context, Beijingul ar încerca să se asigure că va avea acces și influență asupra viitorilor lideri ruși, indiferent de modul în care se va produce schimbarea puterii la Kremlin.
Rusia, într-o poziție tot mai slabă în relația cu China
Deși Moscova și Beijingul își prezintă public relația drept un parteneriat între două mari puteri, raportul de forțe ar deveni tot mai dezechilibrat.
China a obținut în ultimii ani mai multe concesii importante din partea Rusiei, dar evită să își afișeze în mod evident superioritatea, pentru a nu-l pune într-o situație delicată pe Vladimir Putin.
Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia din Berlin, consideră că Rusia riscă să devină o țară dependentă de China din punct de vedere economic, politic și tehnologic.
În opinia sa, Beijingul ar putea transforma Rusia într-un stat care își construiește o mare parte din politica externă și din modelul de dezvoltare în jurul relației cu China.
Autoritățile chineze acționează prudent, dar constant, încercând să creeze mecanisme și structuri de cooperare care să rămână funcționale timp de zeci de ani.
Putin cedează treptat influența asupra Asiei Centrale
Vladimir Putin a privit întotdeauna fostele republici sovietice drept o zonă de interes strategic pentru Rusia și a reacționat dur la orice încercare a altor puteri de a-și extinde influența în regiune.
Cu toate acestea, izolarea internațională și problemele economice ale Moscovei l-ar fi obligat să accepte o prezență din ce în ce mai mare a Chinei în Asia Centrală.
Timp de peste zece ani, liderul rus s-a opus ideii ca yuanul să devină moneda principală a unei viitoare bănci de dezvoltare a Organizației de Cooperare de la Shanghai.
Proiectul ar urma să finanțeze investiții importante în Asia Centrală, iar Moscova s-a temut că adoptarea monedei chineze ar consolida prea mult influența Beijingului în regiune.
În ultimul an, Xi Jinping ar fi reușit însă să obțină această concesie. Potrivit unor consilieri ai guvernului chinez și unor diplomați, Rusia ar fi acum pregătită să participe la proiect, cu condiția să primească garanții că banca nu va fi afectată de sancțiunile occidentale.
Instituțiile controlate de China nu au protejat Rusia de sancțiuni
Deși cele două state promovează o relație apropiată, China a evitat până acum să ofere Rusiei acces nelimitat la propriile instituții financiare internaționale.
Rusia a fost suspendată din activitatea Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură, cu sediul la Beijing, dar și din Noua Bancă de Dezvoltare a statelor BRICS, cu sediul la Shanghai.
Deciziile au fost luate deoarece menținerea Rusiei în aceste instituții ar fi putut expune băncile la sancțiuni și ar fi afectat activitatea lor pe piețele internaționale.
Aceste exemple arată că Beijingul sprijină Moscova doar în măsura în care colaborarea nu pune în pericol propriile interese economice.
Rusia a devenit o importantă sursă de materii prime
Relația economică dintre cele două state este dominată de exporturile rusești de petrol, gaze și alte resurse naturale către China, de multe ori la prețuri reduse.
Când Xi Jinping s-a întâlnit pentru prima dată cu Vladimir Putin, în anul 2013, China reprezenta aproximativ 10% din comerțul exterior al Rusiei. De atunci, ponderea schimburilor comerciale cu Beijingul a crescut de aproximativ patru ori.
În schimb, Rusia reprezintă mai puțin de 4% din comerțul exterior total al Chinei. Diferența arată că Moscova depinde mult mai mult de Beijing decât depinde China de Rusia.
Autoritățile chineze folosesc această poziție pentru a negocia condiții avantajoase și pentru a cumpăra resurse energetice la prețuri mai mici.
Negocierile pentru „Puterea Siberiei 2”, blocate de Beijing
Unul dintre cele mai clare exemple ale poziției dominante a Chinei îl reprezintă negocierile privind construirea gazoductului „Puterea Siberiei 2”.
În septembrie 2025, în timpul unei vizite a delegației ruse în China, directorul Gazprom, Alexei Miller, anunța că a fost semnat un memorandum obligatoriu privind realizarea proiectului.
Informația a fost comunicată însă doar presei ruse, fără ca autoritățile chineze să confirme existența unui acord. De asemenea, nu au fost prezentate detalii despre prețul gazelor sau despre condițiile comerciale.
În mai 2026, înaintea unei noi vizite a lui Vladimir Putin la Beijing, Moscova a încercat din nou să obțină aprobarea Chinei pentru gazoduct.
Potrivit surselor citate de publicația americană, oficialii chinezi i-ar fi transmis conducerii Gazprom că proiectul va fi acceptat doar dacă Rusia va livra gazul la un preț apropiat de cel practicat pe piața internă rusă.
Acest tarif este puternic subvenționat și mult mai mic decât prețurile internaționale. Beijingul ar fi cerut Moscovei să nu mai reia subiectul până când partea rusă nu va fi pregătită să accepte aceste condiții.
Printre zecile de acorduri semnate în timpul vizitei lui Putin nu s-a regăsit niciun document referitor la construirea gazoductului.
China nu se grăbește să accepte proiectul energetic
Experții consideră că Beijingul nu are motive economice suficiente pentru a aproba rapid construirea conductei.
China poate cumpăra gaze naturale lichefiate de la numeroși furnizori, iar dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile ar putea limita creșterea importurilor de gaze în următorul deceniu.
Construirea gazoductului ar putea dura cinci sau șase ani și ar obliga Beijingul să își asume angajamente pe termen lung față de Rusia, într-un moment în care piața internațională îi oferă mai multe alternative.
Din acest motiv, China ar prefera să amâne decizia și să aștepte ca situația economică a Rusiei să se deterioreze, pentru a obține condiții și mai avantajoase.
În timp ce Moscova prezintă relația cu Beijingul drept una strategică și echilibrată, realitatea economică arată că Rusia este din ce în ce mai dependentă de China. Beijingul își apără strict interesele, își consolidează influența în regiune și se pregătește discret pentru orice schimbare politică ce ar putea avea loc la Kremlin.
