Noua lege a salarizării provoacă tensiuni. Sindicatele contestă proiectul și avertizează asupra unor posibile probleme juridice
Noua lege a salarizării continuă să stârnească reacții puternice înainte de adoptare. Sindicatele din Educație și din administrația publică critică atât prevederile documentului, cât și modul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să îl promoveze.
Reprezentanții Cartel Alfa și ai Blocului Național Sindical susțin că proiectul ridică probleme de natură juridică și de fundamentare, iar efectele s-ar putea resimți în întregul sistem bugetar. În plus, sindicaliștii avertizează că actuala formă a legii ar putea afecta implementarea reformei salarizării asumate prin PNRR.
Sindicatele critică procedura de adoptare și forma proiectului
Proiectul noii legi a salarizării unitare este contestat de organizațiile sindicale, care consideră că Executivul nu ar trebui să adopte un act normativ atât de important prin asumarea răspunderii, mai ales în actualul context politic.
Sindicaliștii susțin că procedura de elaborare și promovare a proiectului ridică semne de întrebare privind legalitatea și constituționalitatea. Aceștia avertizează că legea ar putea fi atacată ulterior la Curtea Constituțională.
Totodată, reprezentanții angajaților din sectorul public afirmă că multe dintre observațiile formulate în timpul consultărilor nu au fost incluse în varianta finală a documentului. Potrivit acestora, unele prevederi ar putea diminua drepturi salariale obținute anterior prin negocieri.
Sindicatele din Educație spun că profesorii se numără printre cei mai afectați de modificările propuse. Liderii sindicali afirmă că proiectul elimină sau schimbă o parte dintre drepturile obținute după protestele din 2023, iar impactul nu este unul pur tehnic, ci se va reflecta direct în veniturile cadrelor didactice.
Noua lege a salarizării ar putea crea probleme pentru Ilie Bolojan
Juriștii confederației Cartel Alfa au declarat, pentru Jurnalul, că unele acțiuni ale actualului Executiv, în special ale premierului Ilie Bolojan, ar putea fi interpretate ca abuz în serviciu, dacă proiectul va fi promovat în forma actuală.
„Cu siguranță poate fi acuzat de abuz în serviciu. Cartel Alfa poate depune o plângere, dar constatarea o va face judecătorul. Abuzul în serviciu reprezintă fapta unui funcționar public care, în exercitarea atribuțiilor sale, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește defectuos, cauzând o pagubă ori o vătămare a drepturilor legitime ale unei persoane – Articolul 297 din Noul Cod Penal. Se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani, alături de interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică”, a explicat unul dintre juriștii Cartel Alfa, potrivit sursei citate.
Reprezentanții confederației susțin că, dacă legea va fi adoptată în actuala formă, aceasta ar putea fi contestată atât în instanță, cât și la Curtea Constituțională.
Profesorii acuză modificarea unor drepturi negociate după protestele din 2023
Federațiile sindicale din Educație susțin că proiectul modifică drepturi salariale obținute în urma negocierilor purtate cu Guvernul după protestele profesorilor din 2023.
Sindicaliștii afirmă că, deși au avut discuții cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, schimbările introduse ulterior nu răspund solicitărilor venite din partea organizațiilor reprezentative din sistem.
Liderii de sindicat spun că profesorii riscă să piardă o parte dintre beneficiile obținute în urmă cu doi ani și cer refacerea proiectului înainte de adoptare. Ei reamintesc că, la finalul anului școlar 2022-2023, conflictul de muncă din Educație a fost încheiat după angajamente privind salarizarea.
În același timp, sindicaliștii arată că ulterior Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Banca Mondială au criticat majorările salariale acordate personalului din învățământ, observații incluse în raportul OCDE publicat în 2024.
Reprezentanții profesorilor consideră că actualul proiect reflectă parțial aceste recomandări, iar efectele ar urma să fie resimțite în veniturile cadrelor didactice.
BNS cere retragerea proiectului și reluarea elaborării
Blocul Național Sindical se numără printre organizațiile care solicită retragerea proiectului și reluarea întregului proces de elaborare a noii legi a salarizării.
Reprezentanții BNS spun că au analizat documentele care au stat la baza proiectului, inclusiv materialele transmise de Banca Mondială, și susțin că legea are probleme serioase de fundamentare și construcție.
Potrivit organizației, aplicarea actualei forme a proiectului ar putea genera costuri mai mari decât pierderea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. În cazul neîndeplinirii jalonului privind reforma salarizării, suma estimată ar fi de aproximativ 750 de milioane de euro.
Sindicaliștii cer reevaluarea impactului bugetar și a efectelor asupra funcționării instituțiilor publice înainte ca proiectul să fie adoptat.
Dumitru Costin: „Această lege are erori majore de construcție”
Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a declarat pentru Jurnalul că proiectul nu poate fi reparat prin simple modificări punctuale, deoarece problemele țin de întreaga structură a documentului.
„Această lege are erori majore de construcție. Toată lumea se întreabă de ce a ieșit așa ierarhia”, a afirmat Dumitru Costin.
Liderul BNS susține că proiectul pornește de la premise greșite și că estimările privind impactul financiar nu reflectă situația reală din sistemul public.
„Instituțiile nu au furnizat date referitor la salarizare, iar cei care au calculat grila de salarizare nici măcar nu au știut care este baza de pornire, ce salarii sunt în fiecare familie ocupațională. Le-au scos «din burtă», după ce au luat ca referință doar niște date de la ANAF, dar acelea nu sunt relevante. În plus, anvelopa bugetară de cheltuială salarială suplimentară nu poate fi 8 miliarde de lei, ci de cel puțin 12 miliarde. Doar sporul de dirigenție, dacă se acordă în sistemul de educație, duce calculele cu mult peste cele actuale”, a mai explicat acesta.
Sindicatele spun că proiectul avantajează funcțiile de conducere
Reprezentanții sindicatelor din Educație și din administrația publică afirmă că proiectul ar favoriza în principal funcțiile de conducere, în timp ce pentru majoritatea angajaților din sectorul public creșterile salariale ar fi reduse sau chiar inexistente.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, susține că noua grilă de salarizare ar putea accentua politizarea unor funcții de conducere din sistemul de învățământ, mai ales acolo unde acestea sunt ocupate prin decizii administrative.
Sindicaliștii mai reclamă schimbarea modului de calcul al indemnizației de dirigenție. Potrivit acestora, dacă indemnizația nu va mai fi raportată la venitul total, ci doar la salariul de bază, profesorii cu experiență care desfășoară și activitate de diriginte ar putea pierde bani.
Noua lege ar urma să se aplice din 2027
Critici similare au fost formulate și de organizațiile sindicale ale funcționarilor publici. Acestea cer retragerea proiectului și reluarea consultărilor, susținând că forma actuală poate genera dificultăți de aplicare și blocaje în instituțiile publice.
Potrivit calendarului prezentat de Executiv, noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Sindicatele avertizează însă că, în forma actuală, proiectul riscă să fie contestat după adoptare. Organizațiile sindicale solicită corectarea prevederilor pe care le consideră problematice și anunță că vor continua demersurile pentru modificarea legii.
În perioada următoare, sindicaliștii nu exclud organizarea unor noi acțiuni de protest, în cazul în care solicitările lor nu vor fi luate în considerare.
