Medicul Anca Cernea a încetat din viață la 61 de ani. A fost fiica fostului senator țărănist Ioan Bărbuș și o voce a rezistenței anticomuniste
Medicul Anca Cernea a încetat din viață la vârsta de 61 de ani, după o luptă dificilă cu boala. Fiică a fostului lider și senator național-țărănist Ioan Bărbuș, aceasta a crescut într-o familie care a avut de suferit în perioada regimului comunist și a intrat încă din tinerețe în cercurile rezistenței politice.
Anca Cernea a participat la ședințele clandestine ale PNȚ, iar după 1989 s-a implicat activ în reconstrucția partidului. Mai târziu, în 2015, a avut un moment public important, când a luat cuvântul la Sinodul Episcopilor de la Roma, în prezența Papei Francisc.
Vestea dispariției sale a provocat numeroase reacții în mediul medical, politic și intelectual. Printre cei care i-au adus un omagiu se numără politologul Vladimir Tismăneanu și jurnalistul Silviu Sergiu.
Slujba de înmormântare este programată joi, 9 iulie, de la ora 12:00, la Catedrala greco-catolică „Sfântul Vasile cel Mare” din București. Ulterior, sicriul va fi dus la Cimitirul Bellu, unde Anca Cernea va fi înmormântată în cavoul familiei.
Anca Cernea, legată încă din tinerețe de mișcarea național-țărănistă
Medic de profesie, Anca Cernea a fost fiica lui Ioan și a Elsei Bărbuș. A crescut într-un mediu profund atașat valorilor național-țărăniste și a fost marcată de istoria unei familii urmărite de autoritățile comuniste.
Încă de tânără, s-a implicat în activitatea anticomunistă și a participat la întâlniri clandestine ale PNȚ. După căderea regimului comunist, a fost vicepreședinte al Tineretului Universitar Național Țărănesc și al Organizației de Tineret a PNȚCD. De asemenea, a condus Fundația Ioan Bărbuș.
În perioada guvernării CDR, Anca Cernea a ocupat funcția de director al Direcției Relații Internaționale din cadrul Departamentului pentru Administrație Publică Locală al Guvernului României.
Reprezentanții PNȚ Maniu-Mihalache au transmis un mesaj de omagiu, în care au subliniat rolul pe care Anca Cernea l-a avut în perioada de reconstrucție a partidului după 1989.
„În anii plini de speranță și de sacrificii ai renașterii PNȚ, după căderea comunismului, Anca a fost prezentă acolo unde era nevoie: cu credință, cu energie, cu modestie și cu o loialitate neclintită față de valorile pentru care au pătimit generații întregi de național-țărăniști. Nu a căutat mărire și nici recunoaștere. A ales să slujească o idee și o comunitate de oameni uniți prin credința în libertate, demnitate și adevăr”, au transmis aceștia.
Formațiunea a mai arătat că Anca Cernea va rămâne în memoria celor care au cunoscut-o drept reprezentanta unei generații care a crezut în reconstruirea României pe temelia valorilor promovate de Iuliu Maniu, Ion Mihalache și Corneliu Coposu.
„Pentru cei care au cunoscut-o, va rămâne chipul unei generații care a crezut că România poate fi reclădită pe temelia lăsată de Iuliu Maniu, Ion Mihalache și Corneliu Coposu. O generație care a înțeles că politica este, înainte de toate, o datorie morală și o formă de slujire. Astăzi, familia național-țărănistă este mai săracă. Se stinge un om, dar rămâne vie amintirea unei vieți trăite cu discreție, credință și demnitate, în slujba unor idealuri care nu mor odată cu oamenii”, se arată în mesajul publicat de partid.
Vladimir Tismăneanu: „Nu suporta ambiguitatea morală”
Politologul Vladimir Tismăneanu a evocat personalitatea Ancăi Cernea și istoria familiei din care aceasta provenea. El a descris familia Bărbuș drept „un neam al onoarei” și a amintit verticalitatea morală a medicului.
„Puține persoane mi-a fost dat să cunosc care să deteste bullshit-ul precum doctorița Anca Cernea. Era catolică, precum soția mea. Anca era greco-catolică dintr-o familie țărănistă. De două ori prigonită sub comuniști. Au fost prietene. Când Mary a suferit un accident la București, Anca a făcut supraomenescul să o ajute”, a scris Vladimir Tismăneanu.
Politologul a făcut referire și la mama Ancăi Cernea, Elsa Bărbuș, subliniind valorile care au definit această familie.
„Cartea doamnei Miorița Got despre mama Ancăi, doamna Elsa Bărbuș, născută Elsa Anca, vorbește despre ceea ce numesc un neam al onoarei. Nu al spoielii, ci al stăruinței întru principii. Întru idealuri. Întru normalitate democratică”, a mai transmis acesta.
Vladimir Tismăneanu a subliniat că Anca Cernea era o persoană care respingea compromisurile morale.
„Nu suporta ambiguitatea morală. Dincolo de accente, eram, moral vorbind, pe aceeași lungime de undă. Domnul să o odihnească. A fost o Dreaptă”, a scris politologul.
Anca Cernea a vorbit la Sinodul Episcopilor de la Roma
Jurnalistul Silviu Sergiu a amintit un moment important din parcursul public al Ancăi Cernea. Pe 16 octombrie 2015, aceasta a luat cuvântul la Sinodul Episcopilor de la Roma, în fața Papei Francisc.
„A trecut la Domnul Anca Cernea, un om de o rară noblețe sufletească și erudiție, pe care am avut șansa să-l cunosc în această viață. Anca Cernea a fost o persoană de o moralitate fără cusur și o luptătoare neînfricată pentru valorile solide în care credea. Fiică a lui Ioan și Elsei Bărbuș, a fost luptătoare anticomunistă din fragedă tinerețe și a participat la ședințe ale PNȚ în clandestinitate”, a scris jurnalistul.
Silviu Sergiu a povestit că a cunoscut-o pe Anca Cernea după ce aceasta l-a invitat la o conferință dedicată combaterii dezinformării și fenomenului fake news, organizată în Polonia.
„Am petrecut două zile la Varșovia, împreună cu ea și soțul său, Vicențiu Cernea, în care am descoperit un om de un rafinament desăvârșit. Medic de profesie, mare iubitoare de oameni, Anca purta cu ea o lumină interioară puternică, ce izvora din credința ei puternică în Dumnezeu și permanenta ei nevoie de cunoaștere”, a mai transmis acesta.
Jurnalistul a încheiat mesajul printr-un omagiu emoționant.
„Lumea va fi mai săracă începând de astăzi. Îi voi purta mereu în suflet o amintire aleasă. Dumnezeu să o odihnească cu Drepții Lui!”, a scris Silviu Sergiu.
Anca Cernea rămâne în memoria celor care au cunoscut-o ca medic, om de credință și voce atașată valorilor anticomuniste, democratice și național-țărăniste.
