Rusia a închis temporar mai multe puncte feroviare la frontiera cu UE. Țările baltice spun că măsura nu indică o escaladare
Liderii celor trei state baltice au confirmat vineri că Rusia a închis temporar mai multe puncte feroviare de la frontiera cu Estonia și Letonia. Oficialii au precizat însă că această decizie nu ar trebui interpretată ca un semnal al unei posibile escaladări militare sau politice în regiune, ci mai degrabă ca un indiciu că presiunea europeană asupra economiei ruse începe să producă efecte.
Premierul Estoniei, Kristen Michal, a declarat, într-o conferință de presă organizată la Berlin, că în acest moment nu există o amenințare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO. La eveniment au participat și președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, și cancelarul german Friedrich Merz.
Oficialii au fost întrebați dacă închiderea acestor puncte feroviare, decisă de Rusia începând cu 1 iulie pentru persoane, vehicule, bunuri și mărfuri, ar putea anunța o creștere rapidă a tensiunilor cu statele baltice.
Premierul eston a explicat că punctele feroviare de frontieră închise de Rusia în relația cu Letonia și Estonia, precum și cu Finlanda, aveau deja o importanță limitată. În cazul Finlandei, legăturile respective nu mai funcționau în urma unei decizii anterioare luate de autoritățile de la Helsinki.
Kristen Michal a afirmat că mișcarea Rusiei pare mai degrabă o încercare de a exercita „presiune psihologică”. Cu toate acestea, el a subliniat că statele europene vor continua să mențină presiunea asupra Moscovei.
Potrivit premierului eston, strategia pare să funcționeze, deoarece scopul este reducerea liniilor de aprovizionare și izolarea economică a Rusiei. Acesta a mai spus că Rusia se confruntă deja cu probleme privind aprovizionarea cu combustibil și cu lipsuri resimțite inclusiv în marile orașe.
„Motive economice, nu neapărat o provocare”
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a precizat că țara sa nu se află printre statele în relația cu care Rusia a întrerupt legăturile feroviare sau a închis puncte de frontieră.
El a explicat că Rusia depinde de menținerea unui flux de tranzit relativ ridicat către exclava Kaliningrad, iar acest lucru este posibil doar prin traversarea teritoriului lituanian.
Nauseda a admis că există și rute alternative pe mare, însă acestea sunt limitate, iar Rusia întâmpină dificultăți în folosirea sau extinderea lor. Din acest motiv, liderul lituanian consideră că decizia Moscovei are mai degrabă un caracter tehnic și nu trebuie interpretată ca o pregătire pentru o nouă escaladare.
O poziție asemănătoare a exprimat și președintele Letoniei, Edgars Rinkevics. Acesta a afirmat că închiderea unei legături feroviare cu Estonia are în principal cauze economice și o importanță politică redusă, fără să reprezinte neapărat o provocare directă.
Rinkevics a precizat că linia feroviară închisă era, de altfel, cea cu cel mai mic volum de trafic. În opinia sa, nu ar trebui trase concluzii exagerate privind intențiile Rusiei în urma acestei măsuri.
