Un vortex polar aflat în plină dezvoltare deasupra Polului Nord ar putea schimba radical fața iernii din acest an, avertizează meteorologii. Specialiștii susțin că fenomenul, rar și complex, ar putea genera o iarnă comparabilă cu cea din 1982, când România s-a confruntat cu ninsori abundente, viscol puternic și temperaturi extrem de scăzute care au paralizat întreaga țară.
Ce este vortexul polar și de ce contează acum
Vortexul polar este un sistem de vânturi extrem de puternice și reci, care se formează în straturile superioare ale atmosferei, deasupra regiunilor arctice. Atunci când acest sistem este stabil și compact, aerul rece rămâne izolat la poli. Însă, atunci când structura sa se destabilizează, masele de aer arctic se pot deplasa spre sud, aducând episoade de frig intens în Europa, Asia și America de Nord.
În ultimele săptămâni, sateliții meteorologici au surprins o evoluție neobișnuită a vortexului. În loc să rămână concentrat deasupra Arcticii, el a început să se fragmenteze, eliberând „brațe” de aer rece care se pot extinde spre zonele temperate.
O evoluție atipică, cu posibile efecte majore asupra României
Potrivit meteorologilor, vortexul polar din acest an prezintă o instabilitate accentuată, provocată de schimbările de presiune atmosferică din zona Pacificului și de încălzirea neobișnuită a apelor din Atlanticul de Nord. Aceste perturbări reduc forța vânturilor circulare și permit aerului rece să coboare spre sud.
„Când vortexul polar slăbește, aerul rece de la Polul Nord se deplasează mai ușor spre Europa Centrală și de Est. În astfel de situații, România se poate confrunta cu ierni foarte reci, cu ninsori frecvente și episoade de viscol”,
explică un meteorolog din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.
Deja se observă semnele unei atmosfere instabile. După valul de frig din primele zile ale lunii octombrie, urmează perioade scurte de încălzire, urmate din nou de scăderi bruște de temperatură — un tipar specific momentelor în care vortexul polar se reorganizează.
Frig, căldură și fluctuații bruște – semnele unui sezon capricios
Meteorologii estimează că iarna 2025–2026 ar putea fi una a extremelor, marcată de perioade de ger intens, alternate cu intervale de temperaturi neașteptat de ridicate pentru această perioadă. Această alternanță nu este întâmplătoare — ea reflectă instabilitatea tot mai accentuată a curenților atmosferici globali.
„Vom avea o iarnă care poate trece brusc de la ploi și temperaturi pozitive la ninsori abundente și ger. Aceste variații rapide pun presiune pe sistemele de încălzire, pe agricultură și chiar pe starea de sănătate a populației”,
au explicat experții citați de BBC Weather.
O paralelă cu iarna istorică din 1982
Ultima iarnă de proporții asemănătoare a fost cea din 1982, când România a fost acoperită de zăpadă timp de mai multe săptămâni, iar mercurul termometrelor a coborât mult sub -25°C. Drumurile au fost blocate, școlile închise, iar unele localități izolate zile întregi din cauza viscolului.
Deși tehnologia meteorologică de astăzi permite o monitorizare mult mai precisă, specialiștii avertizează că tiparul atmosferic actual seamănă izbitor cu cel de acum peste patru decenii.
„Avem o configurație atmosferică similară cu cea din iarna 1981–1982, când vortexul polar s-a destrămat și a trimis mase uriașe de aer arctic peste Europa. În mod clar, sezonul acesta nu va fi unul blând”,
a declarat un expert climatolog pentru Euronews România.
Primele ninsori ar putea apărea devreme
Prognozele preliminare indică o probabilitate crescută ca primii fulgi de zăpadă să apară chiar în a doua jumătate a lunii noiembrie, în special în zonele montane și în nordul țării.
De asemenea, meteorologii estimează că sfârșitul lunii noiembrie și începutul lui decembrie ar putea aduce un val consistent de ninsori, mai ales în Carpații Orientali și Meridionali, unde stratul de zăpadă ar putea depăși 50–70 de centimetri în unele zone.
De ce este importantă monitorizarea vortexului polar
Evoluția acestui fenomen trebuie urmărită îndeaproape în următoarele săptămâni, pentru că stabilitatea sau destabilizarea vortexului determină direcția curenților de aer, frecvența ninsorilor și intensitatea gerului.
Dacă vortexul se va menține slăbit până la începutul iernii, Europa Centrală și de Est – inclusiv România – se pot confrunta cu o iarnă severă, caracterizată de episoade de frig extrem, ninsori abundente și viscole puternice.
Dacă, în schimb, vortexul se va consolida în decembrie, atunci aerul rece va rămâne blocat la poli, iar iarna ar putea fi mai blândă și mai scurtă.
Deși meteorologii nu pot face încă o prognoză finală pentru întreaga iarnă, toate semnalele indică faptul că sezonul 2025–2026 va fi mult mai rece și mai instabil decât în anii anteriori.
Românii ar trebui să se pregătească pentru episoade de iarnă autentică, cu zăpadă din belșug și temperaturi scăzute — o iarnă care, potrivit specialiștilor, ar putea semăna cu cea legendară din 1982, rămasă în memoria colectivă ca una dintre cele mai dure din ultimele decenii.