Principele Radu este una dintre figurile cele mai vizibile asociate monarhiei românești contemporane. Prin căsătoria cu Principesa Margareta, fiica cea mare a Regelui Mihai I, acesta a dobândit un statut public important și un rol constant în viața instituțională a Casei Regale. Cu toate acestea, parcursul său nu a fost lipsit de controverse, iar unele episoade din trecutul său revin periodic în atenția opiniei publice.
Cunoscut anterior sub numele de Radu Duda, fost actor, Principele Radu a intrat în familia regală într-un moment în care monarhia românească încerca să-și redefinească poziția într-un stat republican. Deși poziția sa a fost consolidată prin roluri oficiale și reprezentări externe, numele său a fost asociat de-a lungul anilor cu mai multe situații controversate, care au stârnit dezbateri intense.
Controversele legate de titlul nobiliar
Una dintre primele și cele mai discutate controverse a apărut în jurul titlului de „Principe de Hohenzollern-Veringen”, primit în 1998, la doi ani după căsătoria cu Principesa Margareta. Întrucât Constituțiile României din perioada monarhică nu permiteau Casei Regale să acorde titluri nobiliare, titlul nu a fost oferit de Regele Mihai, ci de Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, reprezentant al Casei princiare de Sigmaringen.
Adăugarea numelui „Veringen” avea rolul de a individualiza titulatura, aceasta fiind una dintre ramurile familiei Hohenzollern. În anul 2000, pe baza documentului semnat de Friedrich Wilhelm, identitatea oficială a lui Radu Duda a fost modificată, iar Starea Civilă din Iași a emis un certificat de naștere pe numele Radu Hohenzollern-Veringen Duda. Ulterior, în diverse vizite oficiale, acesta a fost prezentat cu apelativul „Alteța”, deși documentul de acordare a titlului nu stabilea explicit dreptul de a folosi acest stil sau blazonul familiei.
În 2004, subiectul a reapărut în prim-plan, după o conferință de presă susținută la București de un american, Brad Johnson, care s-a prezentat drept avocat al Casei de Hohenzollern-Sigmaringen. Acesta l-a catalogat pe Radu Duda drept „fals prinț” și a prezentat o scrisoare atribuită fiului lui Friedrich Wilhelm, prin care i se cerea să nu mai folosească numele Hohenzollern. Reprezentanții Familiei Regale au respins acuzațiile, susținând că Johnson era un impostor și că în spatele acțiunii s-ar fi aflat interese obscure.
Episodul apartamentului vândut către SRI
Un alt moment sensibil a avut loc în toamna anului 2004, când s-a aflat că Principele Radu vânduse, în anul 2000, un apartament situat pe Bulevardul Tineretului din București către Serviciul Român de Informații. Informația a fost confirmată de consilierul său de la acea vreme, Cornel George Comșa, după ce detalii despre tranzacție apăruseră în mediul online. Acesta a precizat că vânzarea s-a realizat ca o tranzacție obișnuită și că printre chiriașii anteriori s-ar fi aflat și un angajat al SRI, care ar fi propus ulterior achiziția instituției.
Legături controversate și roluri guvernamentale
Numele Principelui Radu a mai fost menționat și în contextul afacerii fregatelor cumpărate de Ministerul Apărării de la compania britanică BAE Systems, în valoare de aproximativ 116 milioane de lire sterline. Deși nu au existat condamnări sau concluzii judiciare care să îi impute direct responsabilități, asocierea cu acest dosar a alimentat suspiciuni și critici în spațiul public, mai ales în contextul funcției sale de Reprezentant Special al Guvernului pentru Integrare, Cooperare și Dezvoltare Durabilă.
Avansările militare, sub semnul întrebării
Un alt subiect intens dezbătut îl reprezintă cariera militară a Principelui Radu și avansările rapide în grad. După absolvirea Colegiului Național de Apărare, în 2002, acesta a fost avansat de la locotenent-major în rezervă la căpitan în rezervă. Ulterior, după cursuri urmate la George C. Marshall Center din Germania și la Kennedy School of Government de la Universitatea Harvard, a ajuns maior, apoi locotenent-colonel în rezervă.
În 2005, Principele Radu a fost avansat la gradul de colonel și trecut în rândul cadrelor active, fapt care a ridicat numeroase semne de întrebare, având în vedere prevederile legale privind avansările în rezervă și în activitate. Potrivit legislației militare, astfel de înaintări sunt strict reglementate și, în cazul rezerviștilor, permise doar la termen sau în situații excepționale, pentru fapte de eroism. În perioada respectivă, Statul Major General era condus de generalul Eugen Bădălan, context care a alimentat și mai mult controversele.
În ansamblu, parcursul Principelui Radu rămâne unul complex și controversat, aflat la intersecția dintre monarhie, politică și instituții ale statului. Deși a avut un rol activ în reprezentarea Casei Regale, episoadele din trecutul său continuă să genereze întrebări și dezbateri, menținându-l în atenția publică nu doar prin poziția sa, ci și prin umbrele care au însoțit ascensiunea sa.


