România își păstrează obiectivul de a adopta moneda euro, iar autoritățile pregătesc următoarele etape ale acestui proces. Președintele Nicușor Dan a anunțat că există consens între principalele forțe politice privind aderarea la zona euro.
Potrivit șefului statului, viitorul Guvern va colabora cu Banca Națională a României pentru elaborarea unei foi de parcurs care să stabilească măsurile economice, fiscale și legislative necesare în următorii ani.
Declarația vine după ce agenția Fitch a decis să mențină ratingul suveran al României în categoria recomandată investițiilor. Chiar și în aceste condiții, țara noastră continuă să întâmpine dificultăți în respectarea criteriilor obligatorii pentru adoptarea monedei unice europene.
Nicușor Dan anunță consens politic pentru aderarea la zona euro
Președintele României a vorbit despre trecerea la euro în mesajul transmis după publicarea deciziei agenției de rating Fitch.
Nicușor Dan susține că obiectivul beneficiază de sprijin politic, indiferent de formula în care va fi alcătuit viitorul Executiv.
„Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani, în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat președintele.
Anunțul este făcut într-o perioadă în care autoritățile încearcă să stabilizeze finanțele publice, să reducă deficitul bugetar și să accelereze reformele prevăzute prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
România nu îndeplinește încă toate criteriile necesare
Deși există intenția politică de a pregăti aderarea, evaluările Comisiei Europene arată că România mai are de parcurs numeroase etape înainte de adoptarea monedei euro.
Raportul de convergență publicat în luna iunie 2026 indică faptul că țara noastră îndeplinește doar una dintre condițiile analizate, cea referitoare la nivelul datoriei publice.
România nu respectă, în prezent, criteriile privind stabilitatea prețurilor, deficitul bugetar, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung.
În plus, legislația privind funcționarea Băncii Naționale a României trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene înainte ca țara să poată intra în zona euro.
Inflația rămâne unul dintre cele mai mari obstacole
Printre principalele probleme semnalate de Comisia Europeană se numără rata ridicată a inflației.
Conform raportului, rata medie a inflației calculată pentru perioada de 12 luni încheiată în mai 2026 a fost de 8,4%. Valoarea este mult peste pragul european de referință, stabilit la 2,7%.
Stabilitatea prețurilor reprezintă unul dintre criteriile esențiale pentru aderarea la zona euro. Un nivel ridicat al inflației arată că economia nu este încă suficient de apropiată de standardele statelor care folosesc moneda unică.
Reducerea inflației va depinde atât de politica monetară a BNR, cât și de măsurile fiscale și economice adoptate de Guvern.
Deficitul bugetar depășește limita europeană
România are dificultăți și în ceea ce privește disciplina bugetară.
Estimările Comisiei Europene indică un deficit de aproximativ 6,2% din Produsul Intern Brut în 2026 și de 5,8% în 2027. Chiar dacă este anticipată o scădere treptată, valorile rămân peste limita de 3% prevăzută de regulile europene.
Deficitul ridicat arată că statul cheltuiește semnificativ mai mult decât încasează, iar diferența trebuie acoperită prin împrumuturi.
În același timp, datoria publică este estimată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și la 63,4% în 2027.
Evoluția pune presiune suplimentară asupra bugetului și poate afecta costurile de finanțare ale României.
România nu a intrat în mecanismul ERM II
Un pas obligatoriu înainte de adoptarea monedei euro este participarea la Mecanismul Cursului de Schimb II, cunoscut sub denumirea de ERM II.
România nu face parte în prezent din acest mecanism. Regulile europene prevăd că un stat trebuie să participe timp de cel puțin doi ani, fără fluctuații majore ale monedei naționale și fără devalorizări semnificative.
Raportul Comisiei Europene arată că leul s-a depreciat cu aproximativ 5% în raport cu euro în ultimii doi ani.
Stabilitatea cursului reprezintă o condiție importantă, deoarece trecerea la moneda unică trebuie realizată fără riscuri majore pentru economie și pentru puterea de cumpărare a populației.
Dobânzile pe termen lung sunt prea ridicate
România nu îndeplinește nici criteriul privind nivelul dobânzilor pe termen lung.
În perioada analizată, dobânda medie a fost de aproximativ 6,7%, în timp ce valoarea europeană de referință s-a situat la 5,1%.
Comisia Europeană consideră că această diferență reflectă nivelul ridicat al deficitului bugetar, inflația și preocupările investitorilor privind capacitatea autorităților de a continua reformele fiscale.
Dobânzile ridicate înseamnă costuri mai mari pentru împrumuturile statului, dar și pentru creditele accesate de populație și companii.
Legislația privind BNR trebuie modificată
Pe lângă îndeplinirea criteriilor economice, România trebuie să adopte și o serie de schimbări legislative.
Comisia Europeană recomandă armonizarea legislației privind Banca Națională a României cu regulile aplicabile băncilor centrale din zona euro.
Printre modificările necesare se numără consolidarea independenței băncii centrale, respectarea deplină a interdicției privind finanțarea directă a statului și pregătirea integrării BNR în Eurosistem.
Aceste schimbări sunt obligatorii pentru ca politica monetară a României să poată fi transferată, la momentul aderării, către Banca Centrală Europeană.
Un proces care ar putea dura mai mulți ani
Declarația președintelui Nicușor Dan confirmă existența unui consens politic privind adoptarea monedei euro. Totuși, sprijinul politic nu este suficient pentru realizarea obiectivului.
România trebuie să reducă inflația și deficitul bugetar, să stabilizeze cursul de schimb, să diminueze costurile de împrumut și să modifice legislația privind Banca Națională.
Foaia de parcurs anunțată de președinte ar urma să stabilească etapele și termenele pentru îndeplinirea acestor condiții.
Chiar dacă nu a fost anunțată o dată concretă pentru trecerea la euro, obiectivul rămâne pe agenda autorităților. Ritmul în care România se va apropia de zona euro va depinde de evoluția economiei, de stabilitatea politică și de capacitatea viitoarelor guverne de a implementa reformele necesare.
