Generalul în rezervă Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, a transmis un punct de vedere amplu privind acuzațiile referitoare la rolul său în evenimentele din decembrie 1989 și iunie 1990. Acesta respinge categoric orice implicare în reprimarea manifestanților și susține că activitatea sa din acea perioadă poate fi verificată în documentele oficiale.
Pahonțu afirmă că nu a desfășurat niciodată activități care să încalce sau să limiteze drepturile și libertățile fundamentale și spune că așteaptă ca verificările instituțiilor competente să clarifice situația.
Ce spune Lucian Pahonțu despre decembrie 1989
Directorul SPP susține că, în decembrie 1989, avea 25 de ani, gradul de locotenent și era comandant al unui pluton de transmisiuni din cadrul Trupelor de Securitate.
Potrivit acestuia, atribuțiile sale erau strict legate de transmisiuni, iar subunitatea din care făcea parte avea rol logistic.
În seara de 21 decembrie 1989, compania sa ar fi primit mai multe ordine de deplasare, ajungând în cele din urmă în dispozitiv pe strada 13 Decembrie, actuala stradă Ion Câmpineanu.
Pahonțu susține că militarii din subordinea sa nu aveau muniție asupra lor, aceasta fiind păstrată în lăzi sigilate în camioane.
El afirmă că, pe durata celor aproximativ patru ore petrecute în dispozitiv, nici el și nici militarii aflați în subordinea sa nu ar fi avut contact direct cu manifestanții.
Ce s-a întâmplat în dimineața de 22 decembrie
Potrivit relatării sale, în dimineața zilei de 22 decembrie, militarii au revenit în același dispozitiv, iar în jurul orei 10:00 au permis accesul manifestanților spre Piața Republicii, actuala Piața Revoluției.
Pahonțu spune că protestatarii i-au îmbrățișat pe militari și le-au oferit flori și alimente.
Ulterior, unitatea sa s-ar fi retras la cazarmă, unde muniția a fost verificată. Directorul SPP susține că nu lipsea niciun cartuș.
Acesta respinge și afirmațiile potrivit cărora s-ar fi aflat la baricada de la Intercontinental sau pe Bulevardul Nicolae Bălcescu.
Pahonțu neagă și implicarea în evenimentele din iunie 1990
Lucian Pahonțu respinge și acuzațiile privind o eventuală implicare în violențele din Piața Universității din 13-14 iunie 1990.
Potrivit acestuia, atât el, cât și militarii din subordinea sa ar fi rămas în cazarmă în cele două zile.
Pahonțu afirmă că ar fi primit ordin să participe la o misiune de menținere a ordinii publice abia în 15 iunie, împreună cu 72 de militari, într-un moment în care confruntările se încheiaseră.
Directorul SPP susține că activitatea sa a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile statului și consideră că eventuale fapte grave ar fi fost descoperite în anchetele desfășurate în ultimele decenii.
El invocă și declarațiile fostului procuror militar Cătălin Ranco Pițu, potrivit căruia nu ar exista probe care să indice o implicare directă a lui Pahonțu în acțiunile de represiune din decembrie 1989.
Ce spune despre activitatea sa la conducerea SPP
Lucian Pahonțu afirmă că, de la numirea sa la conducerea Serviciului de Protecție și Pază, obiectivul principal a fost modernizarea instituției și creșterea profesionalismului acesteia.
El susține că SPP și-a dezvoltat cooperarea cu structurile NATO, ONU, Uniunea Europeană și cu numeroși parteneri internaționali.
În final, Pahonțu spune că își dorește ca toate acuzațiile care îi afectează reputația și cariera militară să fie clarificate cât mai rapid și afirmă că și-a construit activitatea pe principii precum integritatea, loialitatea și responsabilitatea.
