Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, i-a transmis o replică dură lui Vlad Voiculescu, care a ocupat același portofoliu în Guvernul Cîțu. Schimbul de declarații a pornit după ce Voiculescu s-a declarat deranjat de intervențiile publice ale social-democratului privind situația angajaților din sistemul sanitar și efectele măsurilor adoptate în perioada guvernării conduse de Ilie Bolojan.
Vlad Voiculescu a afirmat, într-o postare publicată pe rețelele de socializare, că nu mai poate deschide televizorul sau Facebook-ul fără să îl vadă „pe domnul Rogobete deplângând posturile blocate din spitale”.
În același mesaj, fostul ministru a susținut că Ilie Bolojan nu ar fi responsabil pentru înghețarea posturilor din spitalele de stat. Măsurile adoptate în 2025 au prevăzut însă limitarea angajărilor în sectorul bugetar, inclusiv în sistemul medical.
Rogobete, replică acidă pentru Vlad Voiculescu
Alexandru Rogobete a răspuns tranșant criticilor formulate de fostul ministru.
„Păi da! Ce ai vrea, să plâng de mila ta?”, a transmis acesta.
Ulterior, Rogobete a prezentat măsurile luate în ultimii ani pentru deblocarea posturilor și creșterea veniturilor angajaților din sănătate, atât în mandatul său, cât și în perioada în care Ministerul Sănătății a fost condus de Alexandru Rafila.
Fostul ministru a amintit că, în luna ianuarie, s-a opus reducerii cu 10% a veniturilor personalului medical, măsură susținută la acel moment de Ilie Bolojan.
„Am spus atunci că nu poți cere oamenilor să țină în viață un sistem întreg și, în același timp, să îi pedepsești financiar. Am avut aceeași poziție atunci și o am și astăzi”, a declarat Rogobete.
Acesta l-a atacat apoi pe Vlad Voiculescu, pe care l-a descris drept „ministrul cu zero rezultate pentru oameni”, și a prezentat o serie de date privind angajările și majorările salariale din sistemul sanitar.
„În 2023, memorandumul aprobat la 30 iunie a permis ocuparea a aproximativ 4.000 de posturi în unitățile Ministerului Sănătății, iar ulterior un memorandum separat a permis angajări și în spitalele administrației locale.
În 2024, Guvernul a aprobat două memorandumuri care au deblocat peste 7.600 de posturi în sistemul sanitar, dintre care peste 3.000 în unitățile Ministerului Sănătății.
Tot în 2024, prin OUG nr. 19/2024, veniturile personalului medical au fost majorate, în medie, cu aproximativ 20%, cu creșteri mai consistente pentru asistente, infirmiere și personalul TESA, tocmai pentru a reduce inechitățile existente.
Apoi a venit anul 2025: blocarea tuturor angajărilor și tentativa de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical”, a transmis Alexandru Rogobete pe Facebook.
Rogobete explică de ce bugetele spitalelor sunt dominate de cheltuielile salariale
Fostul ministru a răspuns și afirmațiilor potrivit cărora peste 90% din bugetul unui spital ar fi cheltuit pentru salarii.
Rogobete a susținut că problema nu este reprezentată de veniturile angajaților, ci de faptul că tarifele prin care Casa Națională de Asigurări de Sănătate plătește serviciile spitalicești nu au fost actualizate în raport cu creșterea costurilor.
„Corect. Dar de ce se întâmplă asta? Pentru că tarifele prin care CNAS plătește spitalele au rămas, în esență, la nivelul de acum aproape zece ani.
În acest timp, costurile cu energia, medicamentele, materialele sanitare, consumabilele, inflația, cursul valutar și taxele au explodat. Spitalul încasează bani calculați aproape la nivelul anului 2016 și plătește facturile la prețurile din 2026. Asta este adevărata problemă”, a explicat fostul ministru.
Deficitul de personal afectează activitatea spitalelor
Problema lipsei personalului medical a revenit în atenția publică după decesul unui nou-născut care aștepta eliberarea unui loc la Terapie Intensivă, la Spitalul „Marie Curie”.
Numărul locurilor disponibile pentru pacienții aflați în stare critică ar fi fost limitat din cauza deficitului de angajați. În prezent, secția de Terapie Intensivă destinată nou-născuților funcționează la capacitate redusă, după ce conducerea unității a fost nevoită să închidă temporar cinci paturi.
Medicii avertizează că lipsa personalului afectează în mod direct capacitatea spitalelor de a trata copiii aflați în stare gravă.
Dosarul achiziției vaccinurilor din perioada pandemiei
Vlad Voiculescu este vizat, alături de alți foști oficiali, într-un dosar privind achiziția vaccinurilor împotriva COVID-19.
Foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, fostul secretar de stat Andrei Baciu și fostul premier Florin Cîțu sunt acuzați de abuz în serviciu sau complicitate la abuz în serviciu în legătură cu achiziționarea a aproximativ 28 de milioane de doze de vaccin Pfizer, în valoare de circa 550 de milioane de euro.
Separat, instanța din Belgia a decis că statul român trebuie să achite companiei Pfizer aproximativ 600 de milioane de euro în litigiul privind vaccinurile contractate.
