Stenogramele din ședința internă a PNL, difuzate de Antena 3 CNN, au scos la iveală tensiuni majore și poziții contradictorii în interiorul partidului, dar și nemulțumiri profunde legate de modul în care este gestionată guvernarea și finanțarea administrațiilor locale. Întâlnirea a avut loc luni, 26 ianuarie 2026, la Vila Lac, și a fost una cu miză ridicată, având în vedere că la discuții a participat și premierul României, Ilie Bolojan, venit direct după ședința Coaliției de guvernare.
Potrivit surselor citate de Antena 3 CNN, Ilie Bolojan le-a prezentat colegilor din PNL concluziile discuțiilor purtate în coaliție și a încercat să tempereze spiritele într-un moment în care presiunile politice și economice sunt tot mai mari. Premierul ar fi transmis că nu se opune măsurilor de relansare economică propuse de PSD, un mesaj care a surprins o parte dintre liberali și a alimentat nemulțumirile din sală.
Unul dintre cele mai tensionate momente ale ședinței a fost intervenția primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, care a descris o situație financiară extrem de dificilă la nivelul Bucureștiului. Acesta a avertizat că Primăria Capitalei se află într-un impas major și că, în lipsa unor soluții rapide, ar putea fi nevoit să ia măsuri drastice: insolvența STB, comasarea unor instituții, concedieri și chiar majorarea prețului biletelor de transport public.
Ciucu a explicat că nu reușește să construiască o majoritate în Consiliul General, din cauza lipsei de sprijin din partea PSD, și a lăsat să se înțeleagă că administrația Capitalei este, în acest moment, sacrificată politic. Mai mulți lideri PNL – printre care Gigel Știrbu, Alina Gorghiu și Toma Petcu – i-ar fi sugerat, în prezența lui Ilie Bolojan, să meargă direct la Guvern și să ceară bani suplimentari. Potrivit stenogramelor, premierul nu a intervenit în acel moment.
„Înțeleg că sunt de sacrificiu. Fac reforme, reduc cheltuieli, dau oameni afară, dar haideți să facem să fie bine pentru București”, ar fi spus Ciucu, într-un discurs care a accentuat starea de frustrare din partid.
Un alt element care a atras atenția a fost absența repetată a lui Hubert Thuma de la ședințele PNL. Președintele Consiliului Județean Ilfov nu a participat nici de această dată, însă a lansat, în aceeași zi, un atac public dur la adresa premierului Ilie Bolojan, printr-un mesaj postat pe Facebook.
Hubert Thuma a criticat ideea ca fondurile generate în comunitățile locale să fie „confiscate” de bugetul central și a cerut claritate în privința transferurilor de la bugetul de stat către administrațiile locale. El a invocat inclusiv declarații mai vechi ale lui Ilie Bolojan, din 2017, când acesta era primar al Oradei și susținea că administrațiile locale trebuie să aibă resursele necesare pentru a livra rezultate.
Thuma a atras atenția că regiunea București–Ilfov funcționează ca un singur organism economic și social, însă este finanțată printr-un mecanism fiscal învechit, care creează dezechilibre majore. Ilfovul suportă costuri metropolitane uriașe – pentru școli, creșe, spitale, drumuri, utilități și mediu – în timp ce o mare parte din veniturile generate de rezidenți ajung în bugetul Capitalei, din cauza modului în care se colectează impozitul pe venit.
În acest context, Hubert Thuma propune crearea unui buget unic metropolitan București–Ilfov, o idee susținută și de primarul general Ciprian Ciucu. El a prezentat date concrete: peste 127.000 de ilfoveni lucrează în București, iar impozitul pe venit generat de aceștia se ridică la peste 1,18 miliarde de lei anual, bani care ajung aproape integral la Primăria Capitalei. În schimb, Ilfovul ar fi primit, în realitate, doar aproximativ 100 de milioane de lei, deși legea prevedea un procent mai mare.
Într-un eventual buget metropolitan, spune Thuma, Ilfovul ar trebui să primească de cel puțin cinci ori mai mult decât în prezent. El avertizează că fără o finanțare corectă a județului Ilfov, Bucureștiul riscă să se blocheze definitiv în trafic, probleme de mediu și ineficiență administrativă.
Stenogramele și reacțiile publice ulterioare conturează imaginea unui PNL profund divizat, prins între presiunea guvernării, nemulțumirile administrațiilor locale și negocierile dificile din coaliție. Dincolo de declarațiile oficiale, discuțiile interne arată un adevăr incomod: lipsa unui consens clar privind direcția economică și administrativă a României riscă să amplifice tensiunile politice într-un moment extrem de sensibil.
