Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, 23 ianuarie, că o eventuală plecare a sa de la conducerea Guvernului nu ar reprezenta o soluție reală pentru dificultățile cu care se confruntă România. Potrivit acestuia, problemele structurale ale țării sunt profunde și persistente, iar schimbarea premierului nu le-ar elimina peste noapte. Tocmai acest context dificil explică, spune Bolojan, de ce în vara anului trecut nu a existat un interes real pentru ocuparea funcției de prim-ministru.
„Chiar dacă mâine s-ar schimba premierul, indiferent cine ar fi el, problemele acestea rămân. Din cauza acestor probleme, care au fost doar parțial rezolvate până acum, nu a existat o apetență pentru poziția de premier al României în vara anului trecut”, a afirmat Bolojan într-un interviu acordat Radio România Actualități.
Șeful Executivului a ținut să sublinieze că, în opinia sa, în interiorul Partidul Național Liberal nu există tensiuni reale legate de măsurile adoptate de Guvern. El a susținut că eventualele conflicte sunt mai degrabă amplificate în spațiul public: „Doar în media, doar în zona de speculații, apar astfel de lucruri. Eu, în relațiile cu toți colegii mei, nu am constatat acest lucru, dar v-am spus, nu asta este temerea mea”.
Cu toate acestea, semnalele de nemulțumire din interiorul PNL au devenit vizibile și publice în ultimele săptămâni. Pe 9 ianuarie, Hubert Thuma, lider influent al liberalilor, a criticat deschis Guvernul Bolojan în contextul scandalului privind creșterea taxelor și impozitelor locale. Ulterior, pe 19 ianuarie, presa a relatat că, în cadrul unei ședințe a conducerii PNL de la Vila Lac, Nicoleta Pauliuc, prim-vicepreședinte al partidului, i-a cerut premierului să reanalizeze două măsuri considerate defavorabile categoriilor vulnerabile.
Prima solicitare a vizat eliminarea prevederii care introduce „prima zi de concediu medical fără plată” pentru bolnavii cronici, în special pentru pacienții oncologici. A doua cerere a fost legată de eliminarea oricărei posibilități de reținere a indemnizației de handicap și a venitului minim de incluziune în cazul neplății impozitelor locale. Răspunsul lui Bolojan a fost însă ferm: nu mai acceptă excepții și „preferă să fie omul rău”, asumându-și costul politic al deciziilor luate.
Faptul că nemulțumirile din PNL nu sunt izolate a fost confirmat și de europarlamentarul Rareș Bogdan, care a anunțat public că va începe să vorbească deschis despre ceea ce el a numit o revoltă internă împotriva conducerii partidului și a premierului.
În paralel, presiunea politică vine și din partea principalului partener de coaliție, Partidul Social Democrat. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a recunoscut că își dorește plecarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului, acuzându-l de rigiditate și de lipsă de deschidere față de propunerile formulate în cadrul coaliției. Totuși, Grindeanu a precizat că, cel puțin deocamdată, nu este momentul pentru o astfel de schimbare, având în vedere că urmează numirea șefilor serviciilor secrete și că bugetul pentru anul 2026 nu a fost încă stabilit.
Ilie Bolojan ocupă funcția de prim-ministru al României din iunie 2025 și este președintele PNL din iulie 2025. În ciuda criticilor venite atât din opoziție, cât și din propriul partid, premierul pare decis să continue pe linia fermă a reformelor, susținând că stabilitatea și asumarea deciziilor dificile sunt mai importante decât schimbările de fațadă.
