Presiunea politică asupra președintelui Nicușor Dan se intensifică, în condițiile în care România se apropie de 100 de zile de criză guvernamentală și funcționează în continuare cu un Executiv interimar. Europarlamentarul Maria Grapini îl acuză pe șeful statului că prelungește blocajul și susține că acesta ar putea amâna chiar pe termen nelimitat desemnarea unui nou candidat pentru funcția de premier.
Declarațiile vin într-un moment în care Nicușor Dan este presat inclusiv prin demersuri juridice să facă o nouă nominalizare, după eșecul variantelor Eugen Tomac și Adrian Veștea.
Partidul România Puternică a formulat o plângere prealabilă și o acțiune la Curtea de Apel București, susținând că libertatea de apreciere a președintelui în desemnarea premierului nu poate fi transformată într-un drept de a refuza nominalizarea.
Maria Grapini contestă condiția celor 233 de voturi
Europarlamentarul critică poziția lui Nicușor Dan, care a transmis că nu intenționează să facă o nouă desemnare până când partidele nu prezintă o majoritate parlamentară clară, capabilă să asigure cele 233 de voturi necesare învestirii unui Guvern.
Maria Grapini susține că o asemenea condiție nu este prevăzută în Constituție și că președintele nu poate stabili dinainte din partea căror partide pot veni voturile pentru un viitor Cabinet.
„E de neînțeles de ce, la șapte zile de când Guvernul Veștea nu a trecut, nu a făcut altă nominalizare. Eu am spus într-o scrisoare deschisă, nu există obligație constituțională ca președintele să ceară lista cu majoritatea, cine votează, de la ce partid”, a declarat Maria Grapini.
Ea a susținut că situația politică actuală este mult mai gravă decât este percepută la nivel public și că lipsa unui Guvern cu puteri depline afectează inclusiv economia.
Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins în Parlament pe 22 iunie, după ce a obținut 189 de voturi, cu 44 mai puține decât pragul necesar.
Maria Grapini: Nicușor Dan ar putea amâna „la nesfârșit”
Europarlamentarul spune că cea mai mare problemă este lipsa unui termen clar în care președintele trebuie să facă o nouă nominalizare.
În opinia sa, această situație ar putea permite prelungirea blocajului pentru o perioadă nedeterminată.
Maria Grapini îl acuză pe șeful statului că încalcă spiritul Constituției dacă încearcă să condiționeze învestirea unui Guvern de proveniența voturilor parlamentarilor.
„Niciun președinte de țară nu își permite să spună: «Da, eu fac guvern, te nominalizez Grindeanu, dar tu să nu ai voturi de la AUR, cumva». Nu se poate așa ceva, este total nedemocratic și neconstituțional”, a afirmat aceasta.
România se apropie de 100 de zile de criză politică
Blocajul a început după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, în urma moțiunii de cenzură adoptate pe 5 mai.
Ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru.
Tomac și-a depus însă mandatul înainte de votul din Parlament, după ce nu a reușit să strângă sprijinul necesar pentru formarea unei majorități.
A doua variantă a fost Adrian Veștea. Cabinetul propus de acesta a ajuns în Parlament, dar a primit numai 189 de voturi din cele minimum 233 necesare.
În aceste condiții, România se apropie de pragul de 100 de zile fără un Guvern cu puteri depline.
Două nume sunt discutate pentru funcția de premier
În negocierile politice au rămas în prim-plan două variante.
PSD îl susține pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR îl preferă pe Siegfried Mureșan.
Problema este că, în acest moment, niciuna dintre cele două variante nu ar dispune de o majoritate certă de cel puțin 233 de parlamentari.
Administrația prezidențială susține că o nouă desemnare poate avea loc foarte rapid în momentul în care partidele vor reuși să construiască o majoritate solidă.
Eugen Tomac a afirmat că Nicușor Dan ar fi pregătit să desemneze chiar imediat un nou candidat dacă acesta poate demonstra că beneficiază de sprijin parlamentar suficient.
Fostul premier desemnat consideră că adevărata cauză a blocajului se află în negocierile dintre partide și în condițiile pe care formațiunile politice refuză să le abandoneze.
În acest context, disputa privind obligațiile constituționale ale președintelui și termenul în care trebuie făcută o nouă desemnare continuă, în timp ce România rămâne cu un Guvern interimar.
