Liviu Dragnea a devenit o figură cunoscută în lumea politică, atrăgând atenția presei nu doar în legătură cu activitatea sa profesională, ci și în privința vieții sale personale. Deși a încercat să rămână discret în ceea ce privește aspectele private, nu a reușit întotdeauna să evite interesul publicului. După un divorț intens mediatizat, Dragnea a fost implicat într-o relație cu Irina Tănase, care a alimentat și mai multe controverse. Cuplul a fost împreună o perioadă îndelungată, cu Irina fiind alături de el chiar și în timpul detenției sale, dar ulterior au decis să se despartă.
În cadrul emisiunii „În oglindă”, Liviu Dragnea a abordat două subiecte sensibile: relația cu Irina Tănase și adevăratul motiv al divorțului de fosta sa soție. De-a lungul vieții sale, Dragnea a preferat să păstreze aspectele private departe de ochii publicului, inclusiv atunci când a încheiat o căsnicie care a durat aproape 30 de ani.
Însă, interesul presei a crescut când Dragnea a dezvăluit că este implicat într-o relație cu Irina Tănase, o femeie mult mai tânără decât el. Mulți au speculat că aceasta a fost cauza divorțului, dar el a ținut să lămurească situația într-un interviu cu Mihai Ghiță. Dragnea a explicat că fosta sa soție a fost cea care a vrut să pună capăt căsătoriei și că motivele nu au fost legate de relația sa cu Irina Tănase. El a vorbit despre presiunile la care familia sa a fost supusă pe parcursul anilor și despre cum acestea au contribuit la decizia de divorț.
În cadrul emisiunii, Dragnea a negat că a avut vreo aventură cu Oana Leonte sau Anamaria Ioniță, acuzând anumite publicații de a crea astfel de zvonuri pentru audiență și pentru a-i denigra imaginea. El a mărturisit că nu crede în coincidențe și a exprimat speranța că astfel de minciuni se vor opri.
Tot în emisiune, Liviu Dragnea a clarificat și absența fostei sale soții de la nunta fiului lor. S-a speculat că Bombonica Prodana a ales să nu participe la eveniment pentru a evita o întâlnire cu Irina Tănase. Însă, Dragnea a explicat că, de fapt, cele două femei se cunoșteau și chiar petrecuseră timp împreună în trecut, la diverse evenimente și sărbători. Motivul real al absenței fostei soții de la nuntă a fost că nu se simțea bine în acea perioadă. Dragnea a subliniat că a participat la numeroase întâlniri de familie alături de Irina, copiii săi și fosta soție, inclusiv la Paște și aniversări, în orașul Alexandria.
Prin aceste dezvăluiri, Liviu Dragnea a încercat să lămurească zvonurile și speculațiile legate de viața sa personală, menționând că preferă să păstreze aspectele private departe de lumina reflectoarelor. În ciuda eforturilor sale de a rămâne discret, Dragnea a trebuit să facă față curiozității publicului și întrebărilor jurnaliștilor cu privire la relațiile sale și motivele care au stat la baza deciziei de a divorța. Acest lucru demonstrează că, atunci când o persoană ocupă o poziție de conducere în domeniul politic, viața sa personală poate deveni, de multe ori, un subiect de interes pentru public și mass-media.
Cine este Liviu Dragnea?
Liviu Dragnea este un politician român, născut pe 28 octombrie 1962, în orașul Gratia (azi Teleorman), România. Dragnea a deținut mai multe funcții importante în cadrul politicii românești, fiind membru și lider al Partidului Social Democrat (PSD), unul dintre cele mai mari partide politice din România.
El a început să fie activ în politică în anii ’90, iar în decembrie 1996 a fost numit prefect al județului Teleorman. În 2000, a devenit președinte al Consiliului Județean Teleorman, funcție pe care a deținut-o până în 2012. Liviu Dragnea a fost ales deputat în Parlamentul României în 2012 și a ocupat funcția de viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în perioada 2012-2015.
În 2015, a fost ales președinte al Partidului Social Democrat, iar în 2016 a devenit președinte al Camerei Deputaților, cea de-a doua funcție în stat, până în mai 2019. Pe parcursul carierei sale politice, Liviu Dragnea a fost implicat în mai multe controverse și a fost condamnat în două dosare penale. În 2016, a primit o condamnare cu suspendare în dosarul „Referendumul”, pentru tentativă de fraudare a rezultatelor referendumului din 2012. În 2018, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare în dosarul „Angajările fictive” pentru instigare la abuz în serviciu, sentință definitivă în 2019, care a dus la încarcerarea sa până în 2021.