În 1989, România era zguduită de o criză economică profundă și nemulțumiri sociale generalizate. Pe fundalul acestei scene dramatice, salariile lui Nicolae și Elena Ceaușescu dezvăluie un contrast șocant față de ideologia comunistă pe care o promovau și față de sărăcia generalizată din țară.
Salariul lui Nicolae Ceaușescu: De 11 ori mai mare decât media pe economie
Nicolae Ceaușescu, liderul suprem al României comuniste, încasa în 1989 un salariu lunar de 40.000 de lei. Această sumă uriașă era de 11 ori mai mare decât salariul mediu pe economie, care se situa la aproximativ 3.600 de lei. Deși regimul pretindea că diferențele salariale între cetățeni nu depășeau un raport de 5 la 1, Ceaușescu se bucura de venituri disproporționate, compuse din retribuții pentru funcțiile de secretar general și președinte, plus beneficii suplimentare ascunse de ochii publicului. Spre deosebire de majoritatea românilor care plăteau impozite substanțiale, Ceaușescu beneficia de un regim fiscal favorabil, cu doar 3% impozit și o cotizație de partid infimă.
Elena Ceaușescu: Salariu de prim-viceprim-ministru și director la ICECHIM
Elena Ceaușescu, alături de rolul ei politic proeminent, deținea și funcția de director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie și Petrochimie (ICECHIM). Venitul său lunar însuma aproape 20.800 de lei, provenind din funcțiile sale de prim-viceprim-ministru și director. Într-o perioadă în care românii se luptau pentru a supraviețui, veniturile Elenei Ceaușescu reflectau o discrepanță flagrantă față de populația sărăcită.
Viața de lux: fără griji financiare, cheltuieli acoperite din fonduri de protocol
Unul dintre cele mai șocante aspecte ale regimului Ceaușescu era absența completă a cheltuielilor personale pentru cuplul dictatorial. Locuința, transportul, alimentele și alte nevoi zilnice erau finanțate din fonduri de protocol, ceea ce le permitea Ceaușeștilor să economisească aproape în totalitate veniturile lor considerabile. Pe 22 decembrie 1989, în ziua fugii, Elena Ceaușescu a lăsat în urmă o valiză plină cu carnete CEC, totalizând 3,5 milioane de lei, o sumă exorbitantă pentru acea perioadă. Pentru context, o mașină Dacia 1300 costa în jur de 80.000 de lei, iar un apartament cu două camere era aproximativ 125.000 de lei.
Contradicția dintre propagandă și realitate
Salariile și privilegiile Ceaușeștilor reflectau nu doar inegalitățile economice uriașe ale regimului comunist, dar și o ipocrizie flagrantă. Deși susțineau ideea egalității și a dreptății sociale, liderii comunisti trăiau într-un lux fără precedent, protejați de un sistem care ignora suferințele majorității populației. Astăzi, aceste revelații continuă să stârnească indignare și să aducă în prim-plan întrebări dureroase despre moralitatea celor care au condus România în acele vremuri tumultoase. Discrepanțele dintre stilul de viață al Ceaușeștilor și dificultățile întâmpinate de români rămân un exemplu cutremurător al abuzului de putere și al distanței față de principiile comunismului pe care pretindeau că îl apără.
