Ștefan Tapalagă ar fi împlinit 92 de ani. Un destin excepțional între sport de performanță, teatru și film – moștenirea unui artist inegalabil
Pe 4 aprilie 2025, s-au împlinit 92 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari actori pe care i-a avut România – Ștefan Tapalagă. Deși s-a stins din viață în 1994, memoria sa artistică rămâne vie, iar contribuția sa la cultura română este la fel de valoroasă și astăzi. Actor cu o carieră strălucitoare și, în același timp, sportiv de performanță, Tapalagă a fost o prezență impunătoare atât pe scenă, cât și în afara ei.
Născut la Dorohoi în 1933, într-o familie cu o profundă înclinație artistică – sora sa fiind celebra Rodica Tapalagă – Ștefan Tapalagă avea să devină un nume emblematic în teatrul și cinematografia românească.
De la sala de scrimă, la marile scene ale țării
Puțini știu că înainte de a cuceri publicul prin roluri remarcabile, Ștefan Tapalagă a avut o carieră promițătoare în sport. La doar 14 ani, a început să practice scrima, remarcându-se rapid în echipa de floretă a Clubului Steaua. A participat la concursuri internaționale și, în 1956, a devenit campion național. În același timp, a fost numit „maestru al sportului” – o recunoaștere rezervată doar celor mai buni.
Cu toate acestea, temperamentul său exploziv nu i-a permis să se mențină constant în vârful performanței. A recunoscut, cu sinceritate, că emotiile și impulsivitatea l-au tras în jos în momente-cheie:
„Azi învingeam pe oricine, dar la un concurs mare, mă enervam și terminam pe antepenultimul loc”, mărturisea el într-un interviu din anii ’80.
O copilărie frântă de război și visul de a zbura
Viața lui Tapalagă a fost marcată încă din copilărie de evenimente dramatice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul natal a fost grav afectat de bombardamente, iar familia sa s-a refugiat la București. A trăit direct efectele războiului, dar nu a rămas pasiv – a ajutat la reconstrucția orașului și s-a implicat activ în sprijinirea comunității.
De mic, visa să devină pilot. Părinții au încercat să-l descurajeze, însă el și-a urmat pasiunea prin machete de avioane și ore întregi petrecute alături de prietenul său, Amza Pellea, construind și visând la cer.
Drumul către actorie: o alegere care a schimbat totul
La vârsta de 25 de ani, Tapalagă a renunțat definitiv la sport pentru a se dedica artei dramatice. A fost admis la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, unde s-a format alături de viitori mari actori precum Traian Stănescu, Dorina Lazăr, Mitică Popescu și Melania Ursu.
După absolvire, a jucat pe scena Teatrului „Al. Davila” din Pitești, apoi la Teatrul de Comedie din București, acolo unde avea să cunoască consacrarea artistică. A fost coleg de scenă cu titani ai teatrului românesc: Radu Beligan, Ștefan Ciubotărașu, Amza Pellea.
Tapalagă s-a remarcat prin versatilitate – comedie, dramă, absurd – totul prindea viață prin talentul și energia sa inconfundabilă. A jucat în zeci de spectacole memorabile, interpretând personaje din opere semnate de Molière, Shakespeare, Cehov sau Ionesco.
O carieră cinematografică impresionantă
Pe lângă teatrul de scenă, Ștefan Tapalagă a avut o activitate bogată în cinematografie. A debutat pe marele ecran în 1958, cu filmul „Alo? Ați greșit numărul!”, urmat de roluri în „Nu vreau să mă însor” (1960), „Pași spre Lună” (1963), „Brigada Diverse în alertă” (1971), „Dimitrie Cantemir” (1974) și „Cercul magic” (1975), printre altele.
A fost, de asemenea, un colaborator constant al televiziunii și radioului, recunoscut pentru vocea sa expresivă și capacitatea de a se adapta oricărui rol.
Viața personală și continuitatea artistică
În plan personal, Tapalagă a fost căsătorit cu regizoarea Sanda Manu, care i-a fost și mentor în perioada de formare. Împreună au avut o fiică, Irina Tapalagă, artist plastic. Iar în familie, talentul artistic a fost dublat de sora sa, Rodica Tapalagă, o altă legendă a scenei românești.
Dedicat pasiunii sale, Ștefan Tapalagă nu a încetat niciodată să învețe. A studiat pantomima la Paris cu renumitul Jacques Lecoq, aprofundând astfel subtilitățile artei scenice și completându-și repertoriul cu experiențe internaționale.
„Un actor de comedie trebuie să își dozeze umorul. Să știe exact când și cât să facă publicul să râdă. Este un echilibru fin între comic și ridicol”, spunea Tapalagă – o filosofie care i-a ghidat întreaga carieră.
Un artist complet, o moștenire de neuitat
Ștefan Tapalagă a plecat dintre noi pe 21 mai 1994, dar moștenirea lui artistică a rămas vie. Prin personajele sale, prin zâmbetul cald și privirea pătrunzătoare, prin vocea sa care umplea scena – Tapalagă a devenit nemuritor.
Acum, când se împlinesc 92 de ani de la nașterea sa, îl omagiem nu doar ca actor, ci ca simbol al artei românești autentice. Un om care a transformat talentul în vocație, și scena – în loc sacru. Ștefan Tapalagă rămâne o prezență vie în conștiința publicului care l-a iubit și aplaudat. Un nume care nu se uită, o legendă care continuă să inspire.
