Carmen Stănescu – o viață dedicată scenei și o pierdere de neînlocuit pentru teatrul românesc
Pe 11 aprilie 2018, România a spus adio uneia dintre cele mai mari personalități ale scenei și cinematografiei naționale. Carmen Stănescu, o adevărată legendă a teatrului românesc, s-a stins din viață la vârsta de 92 de ani, lăsând în urmă o carieră impresionantă și o moștenire artistică de necontestat.
Născută pe 29 iulie 1925, în București, Carmen Stănescu a fost nu doar o actriță de excepție, ci și o femeie complexă, cu o formare artistică și sportivă remarcabilă. A studiat la Conservatorul Regal de Muzică și Artă Dramatică, sub îndrumarea renumitei Marioara Voiculescu, iar debutul său pe scenă a avut loc în anul 1945, în rolul Ecaterinei Ivanovna din piesa „Frații Karamazov”.
O carieră spectaculoasă, peste 30 de roluri și mii de aplauze
Pe parcursul celor peste șapte decenii de activitate, Carmen Stănescu a dat viață peste 30 de personaje memorabile, majoritatea interpretate pe scena Teatrului Național din București, dar și în alte teatre importante ale capitalei. A fost apreciată pentru versatilitatea sa, trecând cu ușurință de la dramă la comedie și cucerind publicul cu prezența sa scenică inconfundabilă.
Printre cele mai cunoscute spectacole în care a jucat se numără:
- „Frații Jderi”
- „Tinerețe fără bătrânețe”
- „Telegrame”
- „Povestea Dragostei”
- „Mușchetarul Român”
- „Doi Vecini”
Carmen Stănescu a avut onoarea de a lucra cu mari regizori precum Sică Alexandrescu și Radu Beligan, și de a împărți scena cu titani ai teatrului românesc: Silvia Dumitrescu Timică, George Calboreanu, Alexandru Giugaru, Costache Antoniu și Sonia Cluceru.
„Cel care m-a orientat către comedie a fost Sică Alexandrescu. Mi-a oferit rolul Mița Baston în D’ale carnavalului, iar mai apoi pe Zoe din O scrisoare pierdută și Felice din Bădăranii… A fost o perioadă extraordinară în cariera mea”, povestea actrița într-un interviu acordat Cotidianul.
O viață în teatru și o iubire statornică
Carmen Stănescu a fost căsătorită cu actorul Damian Crâșmaru, cu care a împărțit nu doar viața personală, ci și scena. Cei doi formau un cuplu admirat, trăind o poveste de iubire discretă, dar profundă. Într-un interviu din 2017, Damian vorbea cu sinceritate despre starea de sănătate a soției sale, afectată de gonartroză, o afecțiune care i-a îngreunat mersul și a ținut-o departe de scenă în ultimii ani ai vieții.
„Carmen nu mai poate merge. A fost sportivă de performanță, membră a echipei naționale de tir timp de cinci ani, dar acum e dependentă de sprijin. Nici eu nu mai joc… după aproape 20.000 de apariții pe scenă. Dar cea mai mare durere a fost că ea n-a mai putut urca pe scenă, locul unde se simțea vie.”
La doar un an după pierderea sa, Damian Crâșmaru a părăsit și el această lume, încheind astfel un capitol de poveste al teatrului românesc.
Un destin scris în lumina reflectoarelor
Carmen Stănescu a fost mult mai mult decât o actriță. A fost o prezență elegantă, o voce puternică și o figură simbol a culturii românești. A întruchipat demnitatea, rafinamentul și devotamentul față de artă. A trăit pentru teatru și a rămas fidelă scenei până în ultimele clipe ale vieții sale active.
Carmen Stănescu nu va fi uitată. Rolurile sale, emoțiile transmise, dar mai ales sufletul pe care l-a pus în fiecare apariție scenică vor dăinui în memoria tuturor celor care au iubit și iubesc teatrul.
O mare actriță s-a stins, dar ecoul artei sale va rămâne viu pentru generații întregi.
