O decizie cu ecou major pentru întreg sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională a fost făcută publică, aducând speranță pentru mii de angajați și pensionari din aceste domenii. Potrivit Deciziei nr. 75 din 18 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), majorarea salarială de până la 50%, prevăzută de articolul 15 din Anexa VI a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, trebuie recalculată în raport cu salariile efective aflate în plată pentru perioadele în care a fost acordată. Cu alte cuvinte, sumele trebuie raportate la veniturile reale din fiecare lună, nu la valori plafonate din trecut.
Această decizie are un impact economic și juridic semnificativ, punând capăt interpretărilor neunitare din instituțiile publice și deschizând calea către recuperarea unor diferențe salariale consistente – uneori de ordinul zecilor de mii de lei per persoană. În unele cazuri, efectele se vor reflecta inclusiv în creșterea pensiilor pentru cei deja retrași din activitate.
Cine sunt beneficiarii acestei decizii
Articolul 15 din Anexa VI a Legii 153/2017 se aplică unui segment profesional esențial pentru securitatea națională, care cuprinde:
- Personalul militar din toate structurile armatei și ale Ministerului Apărării Naționale;
- Polițiștii și jandarmii din structurile Ministerului Afacerilor Interne;
- Pompierii și personalul operativ din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență (ISU);
- Funcționarii publici cu statut special din sistemul penitenciar, precum și
- Personalul civil care participă direct la misiuni de importanță strategică, acțiuni operative sau lucrări deosebite pentru apărarea și siguranța publică.
Conform prevederilor legale, conducătorii instituțiilor pot acorda majorări salariale între 30% și 50% din solda sau salariul de funcție, în funcție de complexitatea, riscurile și importanța misiunilor desfășurate. Aceste sporuri au rolul de a recompensa efortul, devotamentul și sacrificiile celor care își desfășoară activitatea în condiții dificile, cu un nivel ridicat de responsabilitate.
De ce este necesară recalcularea
În perioada 2019–2023, numeroase instituții din sistemul de apărare și ordine publică au aplicat greșit articolul 15, raportând majorarea la cuantumul plafonat al salariului din decembrie 2018, conform ordonanțelor de urgență privind înghețarea salariilor bugetare. În consecință, angajații au primit sume semnificativ mai mici decât cele prevăzute de lege.
Înalta Curte de Casație și Justiție a intervenit pentru a corecta aceste erori de interpretare, stabilind clar că majorarea trebuie calculată în funcție de salariul de funcție actualizat lunar, fără limitări artificiale. Cu alte cuvinte, nu se poate aplica un procent de 30%, 40% sau 50% la un salariu înghețat în timp, ci la valoarea reală a lunii respective.
Ca urmare a acestei decizii, instanțele de judecată au început deja să oblige instituțiile să recalculeze veniturile personalului afectat și să plătească diferențele restante. În unele cazuri, sumele pot ajunge la zeci de mii de lei per angajat, iar pentru cei pensionați – la actualizarea cuantumului pensiei.
Cum se face recalcularea corectă
Specialiștii în dreptul muncii și salarizării explică faptul că procentul de 30%, 40% sau 50% trebuie aplicat exclusiv la salariul de funcție efectiv aflat în plată la momentul acordării.
De exemplu, dacă un polițist avea în 2020 un salariu de funcție de 5.000 lei și beneficia de o majorare de 40%, aceasta trebuia să fie de 2.000 lei. Dacă instituția a aplicat procentul la un cuantum plafonat de 4.000 lei (din 2018), diferența de 800 lei pe lună devine datorată retroactiv, la care se adaugă dobânda legală și actualizarea cu rata inflației.
Prin urmare, pentru perioade de câțiva ani, valoarea totală recuperabilă poate fi substanțială. În unele situații, angajații pot obține mii sau chiar zeci de mii de lei, iar pentru cei care s-au pensionat, recalcularea bazei de venit va duce automat la o pensie lunară mai mare și plata diferențelor retroactive.
Impactul asupra pensiilor
Decizia ÎCCJ nu vizează doar perioada de activitate, ci și efectele cumulative asupra pensiei.
Dacă majorarea prevăzută de articolul 15 a fost aplicată incorect în perioada activă, recalcularea salariului de bază duce implicit la actualizarea fișei de pensie, întrucât pensia militară sau cea de serviciu se calculează în funcție de veniturile brute realizate în ultimii ani de activitate.
Astfel, mii de pensionari militari, polițiști sau angajați ai penitenciarelor pot solicita revizuirea deciziilor de pensionare și recalcularea pensiilor în baza noilor sume. Această corectare ar putea aduce creșteri considerabile ale pensiilor și plata retroactivă a sumelor neacordate.
Atenție la termenul de prescripție
Deși legea recunoaște dreptul la aceste diferențe salariale, termenul general de prescripție pentru a cere în instanță plata drepturilor salariale este de 3 ani de la data scadenței fiecărui drept.
Totuși, avocații atrag atenția că situațiile pot fi analizate individual, în funcție de întreruperile sau suspendările termenului, precum și de eventualele acte de recunoaștere a drepturilor de către instituție. În unele cazuri, chiar dacă au trecut mai mult de trei ani, sumele pot fi recuperate integral, dacă există motive juridice întemeiate.
Diferențele pot fi uriașe
Pentru polițiști, militari, jandarmi, pompieri, personalul din penitenciare sau lucrătorii civili din structurile de apărare, această decizie reprezintă nu doar o reparație morală, ci și o șansă reală de a primi sumele legale cuvenite.
Primele hotărâri favorabile pronunțate de instanțe confirmă că recalcularea este justificată și că instituțiile sunt obligate să corecteze modul de aplicare al majorărilor.
În final, Decizia ÎCCJ nr. 75/2024 devine un precedent judiciar esențial, care va ghida toate instanțele în spețe similare și va asigura o aplicare unitară a legii în întregul sistem.
Pentru mii de oameni, aceasta înseamnă recunoașterea muncii și sacrificiilor făcute în slujba statului, dar și un câștig financiar semnificativ, care se va resimți atât în veniturile curente, cât și în pensiile viitoare.
