JD Vance și-a anulat deplasarea în Elveția, unde urma să participe la semnarea unui memorandum de înțelegere cu Iranul
Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, nu s-a mai deplasat vineri, 19 iunie, în Elveția, acolo unde era programat să participe la ceremonia de semnare a unui memorandum de înțelegere cu reprezentanții Iranului.
Potrivit unui purtător de cuvânt al Casei Albe, decizia a fost luată din cauza unor aspecte logistice care nu au fost încă rezolvate, în contextul pregătirii următoarei etape a negocierilor. Oficialii americani au transmis că echipa de negociere rămâne pregătită să se deplaseze imediat ce programul și condițiile tehnice vor permite reluarea discuțiilor.
„În acest moment, vicepreședintele nu pleacă în această seară. Vom reveni cu detalii imediat ce va exista o actualizare clară privind pașii următori. Așteptăm ca discuțiile tehnice să înceapă cât mai curând posibil”, a transmis Casa Albă, potrivit CNN.
JD Vance ar fi trebuit să participe, în cursul zilei de vineri, la ceremonia de semnare a memorandumului din Elveția. În cadrul acestei deplasări, vicepreședintele american urma să se întâlnească și cu negociatorii iranieni, pentru a deschide etapa de discuții privind implementarea unui acord convenit între Statele Unite și Iran.
Documentul ar viza stabilirea unui cadru pentru încetarea conflictului și pentru începerea unor negocieri finale între cele două părți. Acordul dintre SUA și Iran ar fi fost semnat miercuri seara de Donald Trump și făcut public ulterior de un oficial american, potrivit AFP.
Conform documentului citat, Statele Unite ale Americii și Republica Islamică Iran ar fi convenit, cu bună-credință, asupra mai multor puncte esențiale. Primul dintre acestea se referă la încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Cele două părți, împreună cu aliații lor implicați în conflict, se angajează să nu inițieze noi operațiuni militare una împotriva celeilalte și să se abțină de la amenințări sau de la folosirea forței.
Documentul mai prevede respectarea suveranității și integrității teritoriale a fiecărei părți, precum și angajamentul de a nu interveni în afacerile interne ale celeilalte. Statele Unite și Iranul ar urma să negocieze și să încheie un acord final într-un termen de maximum 60 de zile, termen care ar putea fi prelungit dacă ambele părți ajung la o înțelegere în acest sens.
Un alt punct important vizează ridicarea treptată a blocadei navale și eliminarea restricțiilor care afectează Iranul. Potrivit textului, Statele Unite ar urma să înceapă acest proces imediat după semnarea protocolului, urmând ca blocada navală să fie complet ridicată în termen de 30 de zile. În aceeași perioadă, traficul navelor ar trebui să revină treptat la nivelurile existente înainte de conflict.
La rândul său, Iranul s-ar angaja să ia măsurile necesare pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor comerciale din Golful Persic către Marea Oman și invers. Traficul comercial ar urma să fie reluat imediat, iar restabilirea completă ar trebui să aibă loc în maximum 30 de zile, în funcție de eliminarea obstacolelor tehnice și militare.
Documentul mai menționează că Iranul va începe un dialog cu Sultanatul Oman pentru a stabili viitoarea administrare și organizare a serviciilor maritime în Strâmtoarea Ormuz, în consultare cu celelalte state riverane din zona Golfului Persic.
Un alt capitol al memorandumului se referă la reconstrucția și dezvoltarea economică a Iranului. Statele Unite, împreună cu partenerii lor regionali, s-ar angaja să elaboreze un plan definitiv, în valoare de cel puțin 300 de miliarde de dolari. Mecanismul de aplicare al acestui plan ar urma să fie finalizat în termen de 60 de zile.
În ceea ce privește sancțiunile, Washingtonul s-ar angaja să pună capăt tuturor tipurilor de sancțiuni impuse Iranului, inclusiv celor adoptate prin rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU, ale Consiliului Guvernatorilor AIEA și sancțiunilor unilaterale americane, atât primare, cât și secundare. Eliminarea acestora ar urma să se facă după un calendar stabilit în acordul final.
Iranul, la rândul său, ar reafirma că nu va procura și nu va dezvolta arme nucleare. Cele două părți ar urma să stabilească, printr-un mecanism agreat reciproc, soarta materialelor îmbogățite deja acumulate. De asemenea, SUA și Iranul ar urma să discute și despre problema îmbogățirii uraniului, precum și despre alte subiecte legate de nevoile nucleare declarate ale Iranului.
Până la semnarea acordului final, cele două state ar urma să mențină situația actuală. Iranul ar păstra statu-quoul programului său nuclear, iar Statele Unite nu ar impune noi sancțiuni și nu ar desfășura forțe suplimentare în regiune. Totodată, Departamentul Trezoreriei americane ar urma să acorde derogări pentru exportul de petrol brut iranian, produse petroliere și servicii asociate, inclusiv tranzacții bancare, asigurări și transport.
Memorandumul prevede și deblocarea fondurilor și activelor iraniene înghețate sau supuse unor restricții. Statele Unite ar urma să elibereze licențele și autorizațiile necesare pentru ca aceste sume să poată fi folosite de Iran, conform unor proceduri ce vor fi stabilite în timpul negocierilor.
Pentru supravegherea aplicării protocolului și a viitorului acord final, SUA și Iranul ar urma să stabilească un mecanism special de monitorizare. După semnarea protocolului și începerea punerii în aplicare a principalelor puncte, cele două părți ar urma să continue negocierile asupra acordului final.
Documentul precizează, de asemenea, că acordul final ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție cu caracter obligatoriu a Consiliului de Securitate al ONU.
