Grecia, prima țară din Uniunea Europeană care ar putea introduce oficial ziua de lucru de 13 ore. Sindicatele avertizează: „Sfârșitul vieții de familie și al echilibrului social”
Grecia se află în centrul unei controverse majore după ce guvernul elen a propus o lege care ar permite angajaților din sectorul privat să lucreze până la 13 ore pe zi, devenind astfel prima țară din Uniunea Europeană care ar institui o astfel de măsură. Inițiativa, justificată de autorități ca o soluție pentru criza forței de muncă și declinul demografic, a declanșat proteste masive și greve naționale, sindicatele acuzând guvernul de „distrugerea oricărui concept de viață familială”.
Ziua de muncă de 13 ore – o decizie istorică și controversată
Proiectul de lege, aflat la vot în Parlament, urmează să fie aprobat cu sprijinul partidului de guvernământ Noua Democrație, în ciuda opoziției vehemente din partea sindicatelor și a partidelor de stânga. Dacă va fi adoptată, legea va schimba radical modul în care este organizată munca în Grecia, transformând țara într-un experiment social și economic la nivel european.
Conform textului propus, angajații din fabrici, comerț, agricultură, hoteluri și alte sectoare de servicii vor putea lucra până la 13 ore pe zi, pentru maximum 37,5 zile pe an, cu o limită de 48 de ore pe săptămână calculată pe o medie de patru luni. În teorie, ziua de lucru extinsă va fi voluntară, iar orele suplimentare vor fi plătite cu un bonus de 40%, însă sindicatele susțin că în practică angajații vor fi presați să accepte aceste condiții pentru a-și păstra locul de muncă.
Ministerul Muncii a încercat să calmeze spiritele, explicând că măsura are ca scop „creșterea flexibilității și competitivității” economiei elene. Totuși, liderii sindicali avertizează că flexibilitatea se va transforma rapid în exploatare, mai ales într-o țară unde controalele la locul de muncă sunt rare și puterea angajatorilor este dominantă.
Proteste de amploare: „Programul flexibil” înseamnă, de fapt, abolirea zilei de 8 ore
Marți, Grecia a fost paralizată de o grevă generală organizată de principalele federații sindicale, printre care și ADEDY, confederația din sectorul public. Transportul în comun a fost suspendat, porturile blocate, iar instituțiile publice au rămas închise.
Într-un comunicat dur, sindicatul ADEDY a declarat:
„Așa-zisul ‘program de lucru flexibil’ înseamnă, în realitate, abolirea zilei de lucru de 8 ore, distrugerea vieții de familie și socială și legalizarea exploatării fără limite. Această lege nu oferă libertate lucrătorilor, ci le ia și puțina siguranță pe care o mai aveau.”
Protestele vin după o primă grevă organizată la începutul lunii, semn că nemulțumirea față de politica muncii din Grecia este tot mai profundă.
Munca suplimentară, prezentată drept soluție la criza forței de muncă
Guvernul elen își apără proiectul, argumentând că măsura este necesară pentru a compensa scăderea populației active și lipsa lucrătorilor calificați, în special în industrie, construcții și turism. Începând din iulie 2024, Grecia a introdus deja posibilitatea unei săptămâni de lucru de 6 zile, cu un supliment salarial de 40% pentru ziua a șasea.
Aceste schimbări inversează trendul european, unde mai multe state — precum Franța, Belgia, Islanda sau Marea Britanie — testează sau implementează săptămâni de lucru reduse, de 4 zile, cu scopul de a îmbunătăți productivitatea și sănătatea angajaților.
Salarii mici, ore multe: paradoxul economiei elene
Deși economia Greciei a început să se redreseze după criza financiară devastatoare din 2009, care a dus la trei programe de salvare și o austeritate dureroasă, nivelul de trai rămâne foarte scăzut.
- Rata șomajului a coborât la 8,1% în august 2025 (față de 28% în perioada crizei), dar salariile sunt printre cele mai mici din UE.
- Potrivit datelor Eurostat, unul din cinci greci lucrează peste 45 de ore pe săptămână, cea mai mare rată din Uniunea Europeană.
- Conform Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Grecia s-a situat pe locul cinci la nivel mondial în privința numărului de ore lucrate anual, devansată doar de Columbia, Mexic, Costa Rica și Chile.
În același timp, costurile vieții au crescut semnificativ, mai ales cele legate de locuințe, energie și alimente. Un raport al Comitetului European pentru Drepturi Sociale arată că aproape jumătate dintre gospodării nu își pot permite produsele de bază, iar Grecia se află pe penultimul loc în UE la puterea de cumpărare.
Critici dure: „O lege care ne duce înapoi cu 100 de ani”
Opoziția politică și organizațiile pentru drepturile lucrătorilor au acuzat guvernul că, în loc să modernizeze piața muncii, o duce înapoi în epoca industrială, prin legalizarea unor practici considerate abuzive.
„Această lege ne aruncă în trecut, într-o eră în care oamenii munceau 12-14 ore pe zi fără protecție și fără drepturi. Este o rușine pentru o țară europeană să accepte așa ceva în secolul XXI”, a declarat un reprezentant al Partidului Syriza.
Pe lângă extinderea zilei de muncă, noua legislație mai prevede:
- împărțirea concediului anual în mai mult de două perioade,
- programe de lucru flexibile, în funcție de „nevoile companiei”,
- contracte de muncă de doar două zile pe săptămână,
- angajări rapide prin aplicații online, fără birocrație.
Criticii susțin că toate aceste măsuri favorizează angajatorii, în timp ce reduc stabilitatea și drepturile lucrătorilor.
Grecia, între redresare economică și risc social
În ciuda creșterii economice din ultimii ani, Grecia continuă să se confrunte cu probleme structurale adânci: populația îmbătrânită, emigrarea tinerilor și salariile mici împing guvernul să caute soluții rapide, dar măsurile propuse riscă să provoace o criză socială.
În timp ce premierul promite „un model de muncă modern și flexibil”, sindicatele avertizează că această reformă ar putea transforma Grecia într-un laborator european al epuizării, unde echilibrul dintre viața profesională și cea personală dispare complet.
Dacă legea va fi adoptată, Grecia va intra în istorie nu prin progres, ci prin reintroducerea unei zile de lucru extinse, într-un moment în care restul Europei caută soluții pentru a oferi angajaților mai mult timp liber și o viață mai echilibrată.
