Scandalul privind centrele pentru persoane vulnerabile din județul Bihor a dus la prima decizie majoră la nivel instituțional. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a decis eliberarea din funcție a Alexandrei Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
În locul acesteia a fost numită Ana Rădulescu, specialist cu experiență de peste două decenii în domeniul asistenței sociale, al politicilor publice și al proiectelor europene dedicate persoanelor vulnerabile.
Motivul demiterii Alexandrei Zară
Revocarea Alexandrei Zară vine pe fondul acuzațiilor legate de lipsa unei informări prealabile privind descinderile DIICOT din 30 iunie. Ministrul Muncii i-ar fi reproșat faptul că a știut despre anchetă, dar nu l-a informat, deși acest lucru ar fi putut ajuta la organizarea mai rapidă a intervenției și la relocarea persoanelor vulnerabile.
Fosta șefă a ANPDPD a transmis însă că nu putea face publice sau comunica informațiile primite de la anchetatori, deoarece exista o obligație clară de confidențialitate. Alexandra Zară a explicat că respectarea acestei cerințe era esențială pentru a nu pune în pericol cercetarea penală.
„Când organele de urmărire penală mi-au solicitat sprijinul și mi-au transmis expres că am obligația de a păstra confidențialitatea, pentru a nu pune în pericol cercetarea penală, am ales să respect legea și să nu îl informez pe ministru. Dacă aș fi făcut asta, aș fi săvârșit o infracțiune. Justiția nu se face pe Facebook”, a declarat Alexandra Zară.
În ciuda demiterii, aceasta a precizat că, în ultimele zile, a făcut verificări directe în teren, în județele Olt, Mehedinți și Gorj. Potrivit fostei președinte ANPDPD, scopul acestor controale a fost să se asigure că persoanele adulte cu dizabilități relocate în servicii sociale licențiate sunt în siguranță, primesc hrană, îngrijire și asistență medicală corespunzătoare.
Amenzi uriașe după controalele din Bihor
Cazul centrelor administrate de Asociația Dumbrava DPG, condusă de Viorel Pașca, a scos la iveală nereguli grave. Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a aplicat o amendă de un milion de lei, în urma unui control solicitat de procurorii DIICOT.
Verificările au vizat 18 locații și au arătat că persoanele care lucrau în aceste centre nu aveau contracte de muncă. Oficial, acestea figurau ca voluntari, însă, potrivit informațiilor apărute în anchetă, ar fi fost plătite fără forme legale.
Datele transmise de Inspecția Muncii indică identificarea a 36 de persoane care munceau fără contracte. Pe lângă lipsa formelor legale, autoritățile au constatat că o parte dintre lucrători nu aveau pregătire medicală, deși se ocupau de îngrijirea unor persoane cu afecțiuni cronice și de administrarea tratamentelor.
Situația este considerată cu atât mai gravă cu cât unele dintre persoanele implicate în îngrijirea beneficiarilor nu ar fi avut pregătirea minimă necesară pentru astfel de responsabilități.
Pe lângă sancțiunea financiară de un milion de lei, ITM Bihor a sesizat organele de urmărire penală. Potrivit Codului Muncii, primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără contracte legale constituie infracțiune.
Protocol de urgență pentru intervenții viitoare
În paralel, Ministerul Muncii a dispus elaborarea unui protocol interinstituțional de urgență. Acesta ar urma să stabilească proceduri clare pentru intervenții, relocări și măsuri de protecție în cazurile care implică grupuri de persoane vulnerabile.
Autoritățile susțin că noul mecanism trebuie să prevină blocajele administrative și să permită o reacție mai rapidă atunci când apar situații similare.
Scandalul din Bihor rămâne unul dintre cele mai grave cazuri recente privind centrele pentru persoane vulnerabile, iar anchetele aflate în desfășurare urmează să stabilească întreaga amploare a neregulilor și responsabilitățile celor implicați.
