Presa internațională, despre drona doborâtă de România: „Un moment fără precedent la frontiera NATO”
Doborârea unei drone care a pătruns în spațiul aerian al României de către un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a atras rapid atenția presei internaționale. Incidentul este prezentat drept o premieră pentru țara noastră și un nou semnal al tensiunilor provocate de războiul din Ucraina în apropierea granițelor NATO.
Publicații precum Euronews, Reuters, Romania Insider și Hürriyet Daily News, dar și instituții de presă din Asia și Orientul Mijlociu, au relatat despre intervenția aviației române. Jurnaliștii străini subliniază că aceasta ar fi prima dronă distrusă de România în propriul spațiu aerian de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Euronews: Drona a fost lovită cu o rachetă aer-aer
Potrivit Euronews, aparatul de zbor a fost detectat de radarele Ministerului Apărării în jurul orei 09:40, deasupra Mării Negre. Drona s-a îndreptat inițial spre Sulina, apoi și-a continuat traseul către județul Buzău.
Ținta a fost interceptată de un avion F-16 aparținând Bazei 86 Aeriene de la Fetești. Aeronava românească ar fi lansat o rachetă aer-aer în cadrul unei misiuni de poliție aeriană și a doborât drona deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina.
Pentru monitorizarea situației au fost ridicate de la sol și două avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate într-o misiune NATO la Baza Mihail Kogălniceanu, precum și alte două aeronave F-16 românești.
Reuters: România a trecut de la monitorizare la neutralizare
Reuters pune accent pe schimbarea modului în care România răspunde încălcărilor spațiului aerian. Agenția notează că autoritățile române nu s-au limitat de această dată la urmărirea dronei, ci au decis neutralizarea ei.
În ultimii ani, România a raportat mai multe pătrunderi ale unor drone provenite din apropierea zonei de conflict din Ucraina. Până la acest incident, însă, autoritățile nu anunțaseră doborârea unui astfel de aparat în spațiul aerian național.
Reuters amintește și declarația președintelui Nicușor Dan, potrivit căruia pilotul român a putut deschide focul deoarece drona se afla deasupra unei zone nelocuite, iar intervenția nu prezenta un pericol pentru populație.
Incidentele precedente, amintite de presa străină
Mai multe publicații internaționale au asociat acest caz cu alte incidente aeriene produse în România în ultimele luni.
Euronews amintește că, în luna mai, o dronă atribuită Rusiei ar fi lovit un bloc din Galați, provocând rănirea a două persoane. În luna iunie, o dronă maritimă ucraineană ar fi explodat în portul Constanța după ce traiectoria sa ar fi fost afectată de bruiajul electronic.
Astfel de incidente au determinat NATO și Uniunea Europeană să acorde o atenție sporită securității flancului estic. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirma anterior că asemenea episoade sunt o consecință directă a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„O premieră pentru România”
Romania Insider și Hürriyet Daily News evidențiază faptul că ar fi pentru prima dată de la izbucnirea războiului, în februarie 2022, când Forțele Aeriene Române doboară o dronă în spațiul aerian național.
Ministerul Apărării a transmis că aparatul a fost urmărit încă din momentul detectării sale de către sistemele radar. Au fost activate procedurile de apărare aeriană, iar aeronave românești și aliate aflate în serviciul de poliție aeriană au fost ridicate de la sol.
Incidentul, analizat în contextul războiului din Ucraina
Presa internațională amintește că România, stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are o frontieră de aproximativ 650 de kilometri cu Ucraina.
În ultimii ani, mai multe drone au ajuns în apropierea sau în interiorul teritoriului românesc, în special în timpul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
Originea dronei doborâte vineri nu a fost comunicată oficial. Autoritățile române continuă investigațiile pentru a identifica aparatul și pentru a stabili toate circumstanțele în care acesta a pătruns în spațiul aerian național.
Concluziile anchetei ar putea determina modificarea măsurilor de securitate adoptate de România și a procedurilor NATO privind răspunsul la încălcările spațiului aerian de pe flancul estic al Alianței.
