Un nou scandal internațional zguduie lumea culturală după ce presa olandeză a relatat cu ironie despre furtul unor piese de tezaur dacice din Muzeul Drents din Assen. Televiziunea publică NOS, finanțată de guvernul olandez, a publicat un material în care sugerează că România însăși ar fi responsabilă pentru dispariția prețioaselor artefacte, subliniind deficiențele din sistemul românesc de protecție a patrimoniului cultural.
Nepăsare sau complicitate? Ancheta românească scoate la iveală nereguli grave
Într-un raport întocmit de Corpul de Control al premierului României, anchetatorii au descoperit o serie de nereguli grave în gestionarea împrumutului pieselor de tezaur către muzeul din Olanda. Potrivit investigației, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Ministerul Culturii nu au respectat legislația privind protecția patrimoniului național atunci când au decis transferul acestor obiecte de valoare inestimabilă.
Principalele concluzii ale raportului includ:
- Proceduri neglijente de împrumut, fără măsuri stricte de securizare a pieselor;
- Lipsa unei reevaluări periodice a artefactelor, așa cum impune legea (o reevaluare la fiecare 10 ani);
- Omisiuni în contractul dintre MNIR și Muzeul Drents, ceea ce ar fi dus la o posibilă subevaluare a pieselor;
- Lipsa unor măsuri de siguranță sporite, în condițiile în care expoziții similare organizate în Madrid și Roma au beneficiat de protecție fizică permanentă.
Ancheta a fost înaintată Parchetului General al României, care va decide eventualele măsuri legale împotriva celor responsabili pentru aceste deficiențe.
Furtul spectaculos: Explozibili și o securitate deficitară
Incidentul a avut loc în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, când hoții au pătruns în Muzeul Drents folosind explozibili pentru a forța intrarea. În urma jafului, au fost furate patru artefacte de aur de o valoare excepțională: un coif și trei brățări dacice. Până în prezent, obiectele nu au fost recuperate, iar autoritățile se tem că ar fi fost topite pentru a fi valorificate ilegal.
Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat că instituția respectă toate cerințele de securitate și că a fost imposibil să prevină un atac atât de violent. „Nimic nu poate rezista unei bombe”, a afirmat Tupan, subliniind că muzeul și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale privind protecția exponatelor.
Olanda va suporta costurile: Asigurarea de 5,8 milioane de euro și reacția oficialilor
Un post de televiziune olandez a relatat că guvernul de la Haga va acoperi prejudiciul financiar, dacă piesele nu vor fi recuperate. Artefactele furate erau asigurate pentru suma de 5,8 milioane de euro, însă ministrul olandez al Culturii, Eppo Bruins, a evitat să confirme valoarea exactă a poliței de asigurare. Totuși, acesta a descris întreaga situație drept o „glumă scumpă” pentru statul olandez, subliniind impactul negativ al incidentului asupra relațiilor culturale internaționale.
Între timp, anchetatorii olandezi au reținut trei suspecți în cazul furtului: doi bărbați și o femeie din regiunea Heerhugowaard. Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre rolul acestora în organizarea jafului și despre eventualele lor legături cu rețele de trafic internațional de artă.
Ironiile presei olandeze și impactul asupra imaginii României
Presa olandeză nu a ratat ocazia de a ironiza situația, sugerând că România este parțial vinovată pentru pierderea tezaurului său istoric, din cauza unor neglijențe sistematice și a unor lacune legislative. În plus, jurnaliștii din Olanda au evidențiat faptul că astfel de probleme administrative și legale pun în pericol nu doar patrimoniul național românesc, ci și credibilitatea țării în colaborările internaționale din domeniul cultural.
Această situație ridică o serie de întrebări esențiale: Cine este cu adevărat responsabil pentru pierderea acestor artefacte? Ce măsuri vor fi luate pentru a preveni astfel de incidente pe viitor? Și, mai ales, va reuși România să își recupereze piesele de tezaur furate?
Până la elucidarea acestor aspecte, cazul rămâne un exemplu elocvent al fragilității sistemului de protecție a patrimoniului cultural românesc și al riscurilor implicate în colaborările internaționale fără măsuri de securitate adecvate.
