Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, a anunțat că a depus la Parchetul General o plângere penală împotriva ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
Liderul sindical îl acuză pe ministru că ar fi continuat demersurile privind noua lege a salarizării cu ajutorul resurselor instituției, deși Guvernul este demis, iar procedura proiectului a fost suspendată de Curtea de Apel București.
Dorobanțu solicită efectuarea unor cercetări pentru presupuse fapte de deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești.
„Am depus plângerea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu și nerespectarea hotărârii instanței”, a transmis acesta pe Facebook.
Dorobanțu cere începerea urmăririi penale asupra faptelor
Plângerea, datată 23 iulie 2026, îl vizează pe Dragoș-Nicolae Pîslaru, în calitate de ministru interimar al Muncii, dar și orice alte persoane a căror implicare ar putea rezulta în urma cercetărilor.
Cosmin Dorobanțu solicită începerea urmăririi penale „in rem”, adică asupra faptelor reclamate. În cazul în care probele ar confirma acuzațiile, cercetările ar putea continua „in personam”, împotriva persoanelor considerate responsabile.
Printre infracțiunile invocate se numără deturnarea de fonduri, abuzul în serviciu și nerespectarea hotărârilor judecătorești. Parchetul urmează să stabilească dacă faptele reclamate există și dacă întrunesc elementele unor infracțiuni.
În cazul membrilor Guvernului, Constituția prevede o procedură specială. Camera Deputaților, Senatul sau președintele României pot solicita urmărirea penală pentru fapte săvârșite în exercitarea funcției.
Ministerul Muncii, acuzat că ar fi lucrat pentru o inițiativă a partidelor
Principala acuzație formulată de liderul sindical vizează continuarea activităților privind noua lege a salarizării după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Potrivit plângerii, Ministerul Muncii a publicat la 17 iulie un document referitor la salarizarea personalului bugetar, după organizarea a 14 sesiuni de consultare, care au însumat peste 30 de ore de discuții cu instituții publice și organizații sindicale. La elaborarea materialului ar fi participat și experți ai Băncii Mondiale.
Dorobanțu susține că ministrul ar fi recunoscut faptul că Executivul demis nu mai poate iniția proiectul de lege. În aceste condiții, documentul ar fi urmat să fie preluat de partidele politice și transformat într-o inițiativă parlamentară, Ministerul Muncii urmând să ofere în continuare sprijin tehnic.
În opinia liderului sindical, folosirea personalului, logisticii, contractelor de expertiză și a timpului de lucru din minister pentru pregătirea unei inițiative legislative a partidelor ar putea reprezenta o schimbare nelegală a destinației resurselor publice.
Articolul 307 din Codul penal sancționează schimbarea, fără respectarea legii, a destinației fondurilor sau resurselor materiale alocate unei instituții publice. Pedeapsa prevăzută este închisoarea de la unu la cinci ani.
Guvernul Bolojan este demis din 5 mai
Un alt argument prezentat în plângere este faptul că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai 2026, după adoptarea moțiunii de cenzură cu 281 de voturi.
Conform Constituției, un Guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini numai actele necesare administrării treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii unui nou Executiv.
Cosmin Dorobanțu consideră că pregătirea unei legi complet noi a salarizării, cu efecte asupra întregului sistem bugetar, nu poate fi inclusă în categoria activităților de administrare curentă.
În document este invocat un posibil impact financiar de peste 12 miliarde de lei și sunt menționați aproximativ 1,2 milioane de angajați plătiți din fonduri publice.
Procedura legii salarizării, suspendată de instanță
Curtea de Apel București a admis, la 21 iulie, cererea depusă de Federația SANITAS și a suspendat procedura aferentă proiectului publicat de Ministerul Muncii în 17 iulie.
Măsura rămâne valabilă până la soluționarea definitivă a dosarului de fond, iar hotărârea poate fi atacată cu recurs.
După pronunțarea deciziei, Ministerul Muncii a susținut că hotărârea instanței nu interzice dialogul social sau activitățile de fundamentare tehnică, atât timp cât acestea nu sunt urmate de inițierea, promovarea și adoptarea proiectului de către Guvern.
Reprezentanții instituției au precizat că documentul este un material de lucru destinat unei posibile inițiative parlamentare și au anunțat că vor contesta hotărârea, motivând că ministerul nu ar fi fost citat și nu și-ar fi putut prezenta apărarea.
Consultările au continuat și la 22 iulie, când Ministerul Muncii a organizat o întâlnire cu reprezentanții sindicatelor din Sănătate. Ministerul Sănătății a transmis că o parte dintre propunerile sale fuseseră deja incluse în forma aflată în lucru.
Cosmin Dorobanțu consideră că prin continuarea acestor activități ar fi fost ocolită suspendarea dispusă de instanță și susține că aceeași procedură ar fi continuat sub o altă denumire.
Situația este comparată cu dosarul lui Liviu Dragnea
În plângere, liderul FSANP compară situația reclamată cu dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv pentru instigare la abuz în serviciu.
Dorobanțu afirmă că, în ambele situații, ar fi existat resurse bugetare alocate unei instituții publice, dar utilizate în beneficiul unei formațiuni politice. Acesta precizează însă că Liviu Dragnea nu a fost condamnat pentru deturnare de fonduri, ci pentru instigare la abuz în serviciu.
În vederea administrării probelor, liderul sindical cere ridicarea documentelor Ministerului Muncii referitoare la organizarea consultărilor, a contractelor încheiate cu experții și a comunicărilor cu Administrația Prezidențială.
De asemenea, solicită efectuarea unei expertize administrativ-contabile pentru stabilirea valorii resurselor utilizate și verificarea unei eventuale forme agravate a infracțiunii de deturnare de fonduri, în cazul în care ar fi constatate consecințe deosebit de grave.
Cosmin Dorobanțu conduce Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, organizație care reprezintă o parte dintre polițiștii de penitenciare și care a contestat, în ultimele luni, mai multe măsuri privind salarizarea, pensiile militare și reforma administrației publice.
