Paște de coșmar pentru Daniela Ploia! Solista de muzică populară, atacată de șacali în cimitir, la mormântul tatălui: „Doar un cioban m-a salvat!”
Sărbătorile pascale din acest an s-au transformat într-un adevărat coșmar pentru îndrăgita interpretă de muzică populară Daniela Ploia, originară din inima Olteniei. Artista, care încă se confruntă cu durerea pierderii tatălui, a mers la mormântul acestuia pentru a aprinde o lumânare și a rosti o rugăciune, dar ceea ce trebuia să fie un moment de liniște și reculegere s-a transformat într-o experiență traumatizantă: a fost la un pas de a fi atacată de o haită de șacali.
2024 – un an de grele încercări pentru artistă
Pentru Daniela Ploia, anul 2024 a fost unul dintre cele mai dureroase din viață. Pe 6 februarie, și-a pierdut tatăl, o lovitură devastatoare care a lăsat urme adânci în sufletul său. La scurt timp după această tragedie, și fostul său logodnic s-a stins din viață, răpus de o boală osoasă. Cu toate acestea, moartea tatălui a fost cea care a pus-o efectiv la pământ.
Artista mărturisește că a trecut prin toate etapele durerii: șoc, negare, acceptare, dar nimic nu a reușit să-i aline cu adevărat suferința. Timp de luni de zile, nu a mai putut urca pe scenă, pentru că lacrimile îi năvăleau instantaneu în ochi ori de câte ori încerca să cânte.
Atacată de șacali chiar la mormântul tatălui
De Paște, respectând tradiția, Daniela Ploia s-a îndreptat spre cimitirul din Comanda, județul Mehedinți, locul de odihnă al tatălui său. Dorea să petreacă câteva clipe în liniște, să aprindă o lumânare și să se roage. Însă liniștea s-a transformat brusc într-o scenă de groază: solista a fost înconjurată de mai mulți șacali care au apărut din tufișuri, urlând amenințător.
„Am trăit momente de groază. Eram la mormântul lui tata și, de nicăieri, au apărut șacalii. Am crezut că acolo mi-e sfârșitul. Din fericire, un cioban aflat în apropiere m-a văzut și a venit imediat în ajutorul meu. Dacă nu era el, nu știu ce s-ar fi întâmplat. A fost ca un înger trimis de Dumnezeu”, a povestit, vizibil tulburată, artista.
Zona, invadată de șacali. Autoritățile, pasive
Potrivit Danielei, problema nu este deloc nouă. În ultimii ani, în zonă s-au semnalat tot mai multe atacuri ale șacalilor, care, din cauza lipsei de hrană și a distrugerii habitatului natural, au ajuns până în satele din Mehedinți.
„La noi în România e jale! E plin de șacali, și nimeni nu face nimic. Cimitirul e la câțiva kilometri de sat, dar animalele astea ajung chiar și printre gospodării. Autoritățile știu, dar nu iau nicio măsură. E de necrezut!”, a spus solista, revoltată de lipsa de reacție a celor responsabili.
Doliul care nu se stinge
Pe rețelele de socializare, Daniela Ploia a împărtășit un mesaj sfâșietor cu ocazia împlinirii unui an de la moartea tatălui:
„6 februarie va rămâne pentru totdeauna cea mai dureroasă zi din viața mea. A trecut un an de suferință, un an în care am trăit cele mai grele etape. Îmi lipsește enorm! Regret că uneori, când mă suna de multe ori, nu aveam dispoziția să-i răspund. Ce n-aș da acum să-mi mai sune telefonul cu numărul lui!”
Durerea pierderii a fost atât de intensă, încât artista nu a mai putut onora niciun angajament artistic timp de luni de zile. Fiecare tentativă de a urca pe scenă se transforma într-o criză emoțională.
„Am fost în depresie. Lumea știe, pentru că am anulat mai multe evenimente. Nu mai sunt în depresie acum, dar trauma pierderii tatălui meu nu se va vindeca niciodată. De aceea am și ales să apar pe Facebook zâmbitoare – ca să nu se vadă cât de tare sufăr, dar în interior sunt frântă”, a mai adăugat Daniela.
Tatăl artistei suferea de un neoplasm bronhopulmonar, dar moartea sa a survenit rapid, în doar două zile, din cauza unui virus care i-a afectat organismul slăbit.
O lecție despre durere, pierdere și nepăsarea autorităților
Povestea Danielei Ploia este una care îmbină drama personală cu pericolele reale din mediul rural românesc. În timp ce artista își plânge tatăl și încearcă să-și refacă viața și cariera, este nevoită să înfrunte pericole care nu ar trebui să existe în secolul XXI: animale sălbatice care ajung nestingherite până în cimitire și localități, în timp ce autoritățile privesc impasibile.
Pentru Daniela Ploia, Paștele din 2024 nu va fi niciodată uitat. Nu doar pentru durerea adâncă pe care o poartă în suflet, ci și pentru că, într-un moment de reculegere și rugăciune, s-a simțit la un pas de moarte.
