Oana Țoiu: România poate solicita activarea Articolului 4 al NATO. Ambasadorul Rusiei, convocat la București

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că România are posibilitatea de a solicita activarea Articolului 4 din Tratatul Nord-Atlantic, în contextul incidentelor recente în care mai multe drone au pătruns în spațiul aerian național.

Șefa diplomației române a explicat că oricare dintre statele membre poate cere consultări cu aliații atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate.

Declarațiile vin după ce trei drone ar fi intrat, în ultimele zile, în spațiul aerian al României și au fost interceptate de aeronavele militare mobilizate de Ministerul Apărării Naționale.

Incidentele au readus în discuție posibilitatea invocării Articolului 4 al NATO, mecanism care permite organizarea unor consultări urgente între aliați. Acesta nu trebuie confundat cu Articolul 5, care se referă la apărarea colectivă în cazul unui atac armat.

Oana Țoiu: „România are această opțiune”

Ministrul de Externe a subliniat că România poate solicita activarea Articolului 4 dacă evoluția situației de securitate va impune o coordonare suplimentară în cadrul Alianței.

„România are această opțiune. De asemenea, Articolul 4, în momentul în care a fost invocat în primele atacuri pe care Rusia le-a avut în Crimeea, România a fost una dintre țările-cheie în acest proces”, a declarat Oana Țoiu.

Ministra a arătat că avertismentele transmise în trecut de România, Polonia și celelalte state de pe flancul estic ar fi trebuit tratate cu mai multă atenție de comunitatea internațională.

În prezent, spune aceasta, coordonarea dintre statele membre NATO are loc permanent, atât la nivel militar, cât și diplomatic.

„Acum suntem într-un moment în care această coordonare aliată se întâmplă continuu. NATO a avut o poziție clară față de incidentele din România și continuăm, atât la nivel militar, cât și diplomatic, această coordonare cu aliații”, a afirmat ministrul de Externe.

Oana Țoiu a precizat că un stat membru poate cere consultări în baza Articolului 4 atunci când are nevoie de un nivel de coordonare diferit de cel desfășurat în mod obișnuit în interiorul Alianței.

NATO ar putea suplimenta măsurile de apărare pe flancul estic

Șefa diplomației române a amintit că NATO și-a reafirmat angajamentul de a consolida capacitățile de monitorizare, apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România și în regiunea Mării Negre.

„Oricare dintre aliați poate cere activarea Articolului 4 în orice moment în care are nevoie de o coordonare cu aliații diferită de cea pe care o face în mod constant”, a explicat Oana Țoiu.

Potrivit acesteia, situația din zona Mării Negre reprezintă un subiect distinct în interiorul NATO, fiind analizată constant în cadrul reuniunilor aliate.

„Marea Neagră este un subiect dedicat în interiorul NATO. Înainte de summitul NATO de la Ankara, ultima întâlnire oficială a aliaților a fost dedicată Mării Negre”, a adăugat ministra.

„Există o planificare militară” realizată împreună cu NATO

Oana Țoiu a declarat că România beneficiază de o planificare militară comună, realizată împreună cu structurile de comandă ale NATO și cu Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, SACEUR.

Această planificare nu privește doar securitatea României, ci protejarea întregului teritoriu al Alianței.

„Există o planificare militară făcută împreună cu SACEUR, cu comandantul suprem, care are aceste necesități puse pe masa aliaților nu doar din perspectiva României, ci din perspectiva comună, pentru că vorbim despre o apărare care are ca miză întregul spațiu aliat”, a declarat ministrul.

Șefa diplomației a oferit drept exemplu sprijinul acordat de Italia, care a trimis în România patru aeronave Eurofighter Typhoon și aproximativ 180 de militari.

Contingentul italian participă în continuare la misiunile de poliție aeriană desfășurate pe teritoriul României.

Italia, Marea Britanie și Canada contribuie la securitatea României

Oana Țoiu a precizat că a discutat despre situația de securitate cu Antonio Tajani, ministrul italian de Externe și vicepremier al Italiei.

Potrivit acesteia, Italia s-a numărat printre primele țări cu care România a purtat discuții politice, diplomatice și militare după incidentul cu drona din zona Galați.

„La începutul lunii iunie, Italia a trimis patru avioane Eurofighter Typhoon, împreună cu o echipă de 180 de militari, iar aceștia sunt în continuare alături de noi în misiunile de poliție aeriană”, a afirmat ministra.

Discuții au avut loc și cu șeful diplomației britanice. Marea Britanie participă frecvent la misiunile de consolidare a securității aeriene pe flancul estic.

Canada contribuie, de asemenea, la apărarea aliată și la securitatea maritimă din regiunea Mării Negre, prin militarii dislocați pe teritoriul României.

Ambasadorul Rusiei la București, convocat în semn de protest

Oana Țoiu a explicat că decizia de convocare a ambasadorului Federației Ruse la București reprezintă o măsură oficială de protest diplomatic.

România a procedat în același mod și după alte incidente în care drone de tip Shahed, atribuite Federației Ruse, ar fi pătruns neautorizat în spațiul aerian național.

„Convocarea ambasadorului Rusiei la București este o măsură de protest a României. Am făcut acest lucru și după incidentul dronei de la Galați, precum și în alte situații în care drone de tip Shahed, care aparțin Federației Ruse, au intrat ilegal și neautorizat în spațiul nostru aerian”, a declarat ministrul.

Potrivit acesteia, notele de protest și măsurile diplomatice adoptate sunt făcute publice după parcurgerea procedurilor instituționale.

Gestul are rolul de a transmite fără echivoc poziția României și de a indica în mod clar responsabilitatea pe care autoritățile române o atribuie Federației Ruse.

România își consolidează propria capacitate de apărare

Ministrul de Externe a subliniat că România trebuie să își îndeplinească propriile responsabilități privind apărarea națională, în conformitate cu Articolul 3 al Tratatului Nord-Atlantic.

Acesta prevede că statele membre trebuie să își dezvolte și să își mențină capacitatea individuală și colectivă de rezistență în fața unui atac armat.

Oana Țoiu a arătat că România și-a demonstrat capacitatea de reacție în timpul incidentelor recente, însă sprijinul aliaților rămâne necesar până când toate achizițiile militare aflate în desfășurare vor fi livrate și operaționalizate.

„Până în momentul în care vor fi livrate toate achizițiile făcute de armată în ultima perioadă, este nevoie de sprijin aliat pe această durată tranzitorie”, a declarat șefa diplomației.

Aceasta a insistat că partenerii internaționali trebuie să vadă că România are o poziție fermă și lipsită de ambiguitate în relația cu Rusia.

Mai multe state și-au exprimat sprijinul pentru România

În urma incidentelor cu drone, mai multe țări membre NATO și-au manifestat solidaritatea cu România.

Oana Țoiu a menționat sprijinul statelor baltice și al celorlalte țări de pe flancul estic. Ungaria s-ar fi numărat, de asemenea, printre primele state care au transmis public un mesaj de susținere.

„Țările baltice și statele de pe flancul estic au fost foarte clare în pozițiile lor de sprijin pentru România. Ungaria a fost, de asemenea, una dintre primele țări care a exprimat public o poziție de susținere”, a precizat ministra.

România poartă discuții frecvente și cu Statele Unite ale Americii privind securitatea aeriană și apărarea teritoriului național.

Șefa diplomației a amintit că radarul Merops se află în prezent pe teritoriul României și este integrat în sistemul operațional al NATO.

Protest diplomatic și la nivelul Uniunii Europene

Oana Țoiu a precizat că statele Uniunii Europene mențin relații diplomatice cu Federația Rusă și își coordonează pozițiile în privința incidentelor de securitate.

Ambasadorul Rusiei pe lângă Uniunea Europeană a fost convocat pentru a i se transmite protestul comun față de atacurile recente asupra Kievului, atacarea consulatului onorific al Letoniei și incidentele produse în apropierea graniței României.

„Au fost generate riscuri de securitate prin drone care au pătruns ilegal în spațiul nostru aerian”, a declarat Oana Țoiu, potrivit Digi24.

Ministrul de Externe a arătat că România va continua coordonarea cu NATO, Uniunea Europeană și partenerii strategici pentru întărirea capacităților de monitorizare, descurajare și apărare de pe flancul estic și din regiunea Mării Negre.