Nu toate legumele sunt la fel de sănătoase pe cât par. Nutriționiștii explică de ce unele trebuie consumate cu moderație
Când decidem să adoptăm un stil de viață mai sănătos, primul sfat pe care îl primim este, aproape întotdeauna, același: „mănâncă mai multe legume!” — iar acest îndemn este, fără îndoială, unul corect. Legumele sunt surse valoroase de vitamine, minerale și fibre, contribuind la o digestie mai bună și la reducerea riscului de boli cronice.
Totuși, nu toate legumele sunt la fel de benefice, iar nutriționiștii atrag atenția că unele dintre ele ar trebui consumate cu moderație, mai ales în funcție de modul în care sunt preparate.
Cartofii – sănătoși doar dacă sunt gătiți corect
Cartoful este una dintre cele mai iubite legume ale românilor, dar și una dintre cele mai controversate. Deși este o sursă bună de carbohidrați, potasiu și vitamina C, modul în care este gătit face diferența între un aliment sănătos și unul nociv.
„Un cartof fiert sau copt este complet diferit, din punct de vedere nutrițional, de unul prăjit. În momentul în care îl prăjim, el absoarbe cantități mari de ulei, iar amidonul se transformă în zaharuri simple, crescând indicele glicemic și favorizând creșterea în greutate”, explică nutriționiștii.
Consumul frecvent de cartofi prăjiți, în combinație cu sare și condimente grase, poate duce la probleme cardiovasculare sau niveluri ridicate ale colesterolului.
Pe de altă parte, cartofii fierți sau copți pot rămâne o alegere sănătoasă, dacă sunt consumați în cantități moderate și fără adaosuri calorice inutile.
Varza kale – sănătoasă, dar nu miraculoasă
În ultimii ani, varza kale a fost promovată ca un „superaliment” miraculos, prezent în smoothie-uri, salate și diete detox. Într-adevăr, este o sursă bună de fibre, fier și vitamine (A, C, K), dar specialiștii avertizează că nicio legumă nu trebuie consumată în exces, indiferent cât de sănătoasă pare.
„Varza kale este benefică, dar nu trebuie să o transformăm în aliment de bază zilnic. Conține oxalați, substanțe care pot afecta absorbția calciului și, în unele cazuri, pot contribui la formarea pietrelor la rinichi”, spun nutriționiștii.
De aceea, se recomandă alternarea între kale, spanac, brocoli, salată verde sau varză albă, pentru a asigura un aport echilibrat de nutrienți.
Porumbul dulce – plăcere culinară, dar capcană pentru metabolism
Porumbul dulce este nelipsit de pe mesele de vară, fie fiert, fie copt pe jar. Este gustos, sățios și conține vitamine (C, B6), fibre și potasiu. Totuși, din punct de vedere metabolic, organismul procesează porumbul dulce similar cu produsele din cereale rafinate, cum ar fi pâinea albă.
„Deși are beneficii, porumbul dulce este bogat în amidon. În cantități mari, poate crește glicemia și favoriza depunerea grăsimilor. Recomandarea este să fie consumat ocazional și în porții mici”, spun specialiștii.
Astfel, dacă este consumat în exces sau combinat cu unt, sare sau brânzeturi grase, porumbul dulce poate deveni o sursă ascunsă de calorii.
Alte legume care cer atenție
- Vinetele pot fi foarte sănătoase, dar doar atunci când nu sunt prăjite. Uleiul absorbit le transformă rapid într-o bombă calorică.
- Morcovii fierți prea mult își pierd din fibre și devin mai dulci, crescând glicemia.
- Roșiile la conservă sau în bulion pot conține aditivi și sare în exces, spre deosebire de cele proaspete.
Concluzia nutriționiștilor
Legumele rămân baza unei alimentații echilibrate, însă secretul constă în moderație și diversitate. Nicio legumă nu trebuie consumată exclusiv sau în exces, iar metoda de preparare influențează decisiv beneficiile nutriționale.
✅ Sfaturi utile:
- Alege legume proaspete, de sezon;
- Alternează legumele verzi cu cele colorate (roșii, portocalii, galbene);
- Evită prăjirea și preferă fierberea, coacerea sau gătirea la aburi;
- Nu exagera cu sarea, uleiurile și sosurile grele.
În concluzie, legumele sunt prietenele sănătății tale — dar, ca orice prietenie durabilă, se bazează pe echilibru, grijă și bun-simț în alegeri.
