Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că reprezentanții Comisiei Europene au atras atenția autorităților române asupra riscurilor pe care le-ar putea genera o creștere prea mare a cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Potrivit acestuia, o majorare dezechilibrată a anvelopei salariale ar putea pune presiune pe finanțele țării și ar putea avea inclusiv consecințe asupra ratingului României.
În același timp, oficialul a avertizat că există riscul ca jalonul din PNRR referitor la reforma salarizării în sectorul public să nu fie considerat îndeplinit dacă forma finală a proiectului nu respectă angajamentele asumate.
Pîslaru a subliniat că Bruxelles-ul nu a respins proiectul Legii Salarizării Unitare, deoarece în acest moment nu există încă o variantă finală care să fi fost transmisă spre aprobare. Comisia Europeană ar fi semnalat însă mai multe riscuri legate de eventuale creșteri salariale care depășesc limitele considerate sustenabile.
„Comisia Europeană nu a respins vreun proiect, pentru că nu avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere care ar fi fie debalansată, fie care trece peste anumite praguri ne pot afecta ratingul de țară și, bineînțeles, să nu fie considerat jalon îndeplinit”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a explicat că executivul european nu stabilește bugetul României, dar poate semnala riscurile care apar în raport cu sustenabilitatea fiscală și angajamentele asumate prin PNRR.
Potrivit acestuia, aceste avertismente trebuie privite și în contextul ultimelor evaluări privind ratingul de țară, România reușind cu dificultate să evite o eventuală deteriorare a acestuia.
Limita discutată pentru majorarea anvelopei salariale
Dragoș Pîslaru a precizat că suma de 12 miliarde de lei reprezintă plafonul maxim prevăzut în angajamentele României pentru creșterea cheltuielilor salariale.
Problema principală rămâne însă identificarea resurselor bugetare necesare pentru a susține această sumă.
Ministrul nu a oferit un impact bugetar exact pentru varianta de proiect care urma să fie discutată cu liderii partidelor la Palatul Cotroceni. El a precizat însă că autoritățile pregătesc o formulă care să țină cont atât de posibilitățile financiare ale statului, cât și de cerințele Comisiei Europene.
„Pentru întâlnirea de lideri de astăzi vom veni cu o versiune care să întrunească atât acordul Ministerului Finanțelor pe ceea ce putem să facem pe angajamentele României în perioada următoare, cât și elementele de jalon pe care Comisia Europeană le solicită”, a spus Dragoș Pîslaru.
Acesta a mai arătat că discuțiile cu oficialii europeni au avut loc în mai multe runde și că sunt analizate în continuare variante pentru găsirea unui echilibru între necesitatea creșterilor salariale și capacitatea bugetului de a le susține.
Sănătatea și educația, printre domeniile vizate
Potrivit ministrului interimar al Muncii, au existat propuneri pentru suplimentarea sumelor destinate angajaților din sănătate și educație. Unele dintre aceste variante nu ar putea însă fi aplicate în forma dorită, deoarece ar depăși limitele financiare asumate.
Pîslaru susține că, dacă toate solicitările formulate de sindicate ar fi introduse în noua lege, plafonul de 12 miliarde de lei ar fi depășit.
„Pot confirma că am avut această încercare de a putea adăuga la anvelopa financiară către sănătate și educație, lucruri care s-au demonstrat mai degrabă din discuțiile cu Comisia Europeană că nu sunt posibile”, a declarat acesta.
Ministrul a mai spus că orice suplimentare care nu are o sursă clară de finanțare riscă să devină nesustenabilă.
În același timp, el a precizat că pentru aproximativ două treimi dintre angajații din sectorul public salariile ar urma să crească, chiar dacă majorările nu vor fi foarte mari. Pentru ceilalți bugetari, veniturile nu ar urma să fie reduse.
Forma finală a Legii Salarizării urmează să fie stabilită după negocierile dintre Guvern, Ministerul Finanțelor, partidele politice și reprezentanții instituțiilor europene.
