Mihai Stoica, despre lupta fiicei sale cu boala: „Îi ceream lui Dumnezeu să mă ia pe mine. Întrebi medicul dacă singurul tău copil va trăi…”
Mihai Stoica, președintele Consiliului de Administrație al FCSB, a trăit una dintre cele mai grele încercări ale vieții sale în toamna anului 2019, când fiica sa, Teodora, singurul său copil, a fost diagnosticată cu cancer. Vestea a fost un șoc devastator pentru oficialul FCSB, care a mărturisit că și-a pierdut complet speranța în acele momente și a simțit că nu mai are puterea de a merge mai departe.
La doar 24 de ani, Teodora Stoica a primit diagnosticul crunt: cancer în stadiu avansat, cu metastaze extinse. Salvarea a venit de la tratamentele urmate la Viena, care au dat rezultate neașteptat de bune. După ani de tăcere, atât ea, cât și tatăl ei au început să vorbească despre această experiență care i-a legat și mai profund și care le-a schimbat complet perspectiva asupra vieții.
Invitat recent în podcastul SportCast cu Sile, găzduit de Silviu Tudor Samuilă pe canalul de YouTube Orange Sport, Mihai Stoica a vorbit cu lacrimi în ochi despre acea perioadă dramatică.
„E un sentiment imposibil de descris. E atât de dur, încât ajungi să faci propuneri bizare. Nici măcar nu eram pe calea credinței atunci, dar mă rugam să mă ia pe mine. Nu pentru că eram un om bun, ci din egoism. Nu credeam că voi putea trăi cu o asemenea povară. Diminețile erau cele mai grele. Mă trezeam cu speranța că totul a fost un vis urât… dar nu era. Apoi îmi reveneau toate detaliile și realizam că urma să mă întâlnesc cu ea, să-i privesc ochii și să mă prefac că totul e bine. Asta e… mi-am spus că trebuie să fiu tare. Că boala e tratabilă”, a povestit Stoica.
Însă ceea ce a urmat l-a doborât din nou. La scurt timp după diagnostic, înainte de începerea tratamentului, analizele au relevat o valoare uriașă a tiroglobulinei: 315, într-un context în care o valoare normală este subunitară, sub 1. „Plămânii erau afectați, avea metastaze osoase. Asta m-a doborât complet. Și mai greu a fost când l-am întrebat pe medic dacă fiica mea va supraviețui, iar el a ridicat din umeri… Cum transmiți mai departe o astfel de veste? Cum intri în casă și spui așa ceva copilului tău?”, a continuat el.
„Am mers cu mașina pe un drum ocolitor, doar ca să întârzii momentul. Dar apoi… Dumnezeu a făcut o minune. Medicii, chiar și cei din afară, nu-și explicau cum e posibil. După două terapii, totul se transformase. Nu le venea să creadă că erau aceiași plămâni. Și am zis: de acum, nu mă mai abat de pe calea credinței. Mă duc să mulțumesc. Și să cer. Mereu trebuie să ceri. De atunci, fiecare clipă e un dar. Și dacă cineva mă înjură în trafic, zâmbesc. Pentru că sunt fericit că trăiesc și că ea trăiește.”
Astăzi, Teodora duce o viață activă, dedicată sportului și inspirându-i pe alții prin propria ei experiență. Pentru Mihai Stoica, fotbalul a trecut pe planul secund: „Meciurile încă mă consumă, dar nimic nu se compară cu momentele în care, în tribună, lângă mine, este copilul meu. A fost o minune. Dar sunt convins că boala ei a fost, într-un fel, legată de perioada în care am fost arestat. Chiar dacă îi spuneam că sunt bine, că mă descurc… ea a dus totul în ea.”
În cadrul podcastului, Stoica a menționat și perioada petrecută în detenție, fără a evita subiectul: „S-a vorbit mult despre ‘Clanul Sportivilor’. Îi cunoșteam pe toți, erau prietenii mei de dinainte. Acolo m-am descurcat, nu mi-a fost frică de nimic, nu am avut conflicte cu nimeni. Dar fiica mea… ea a fost cea care a suferit cel mai mult.”
Teodora Stoica: „Mi-a fost frică să vorbesc despre asta”
În iulie 2023, Teodora a fost invitată în podcastul Acasă la Măruță, unde a vorbit deschis despre începutul coșmarului și despre lupta cu boala.
„Mi-a fost frică să vorbesc, pentru că nu vreau să dau putere bolii. Totul a început la un masaj, când maseurul mi-a spus că simte un nodul la gât. Am făcut o puncție și am primit un rezultat benign. Am sărbătorit. Dar nodulul tot creștea. Când m-am operat, a fost nevoie de tiroidectomie totală – pentru că se descoperise cancerul, cu metastaze la plămâni și coloană. Doctorul care a analizat proba nu înțelegea cum a fost posibil…”
Cea mai grea povară a fost psihică. „Ajungi să te întrebi: ‘De ce eu? Ce le fac eu celor din jur?’. Te simți vinovat că le aduci suferință.”
Întrebată dacă s-a apropiat de credință, Teodora a răspuns sincer: „Nici eu, nici tata nu eram credincioși. Dar Gigi Becali ne-a spus că e un test și că o să trecem peste dacă ne apropiem de Dumnezeu. Și așa a fost. Odată ce am început să mă rog și să merg la biserică, parcă problemele s-au estompat. Acum, mă bucur de prezent, de fiecare clipă.”
Povestea familiei Stoica este una de durere, luptă, speranță și, mai ales, renaștere. O amintire că viața se poate schimba într-o clipă și că, uneori, iubirea și credința pot mișca munții.
