Debitul foarte scăzut al Dunării obligă autoritățile române să pună în aplicare un plan amplu pentru asigurarea apei necesare sistemelor de răcire ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat mai multe măsuri, printre care suplimentarea debitului, lucrări în albia fluviului, folosirea unor pompe de mare capacitate și intervenții în zona canalului Dunăre–Marea Neagră.
Situația este monitorizată atent, după ce nivelul redus al Dunării a afectat deja funcționarea reactoarelor de la Cernavodă. În paralel, autoritățile trebuie să păstreze un echilibru între necesarul imediat de apă și conservarea rezervelor din acumulările hidroenergetice pentru lunile următoare.
Apă suplimentară din acumulările de pe râul Olt
Una dintre principalele măsuri aprobate presupune ca Ministerul Energiei și Hidroelectrica să suplimenteze debitul prin eliberarea apei din acumulările de pe râul Olt.
Planul prevede un aport mediu suplimentar de aproximativ 50 de metri cubi pe secundă, pentru o perioadă de cinci zile.
Apa eliberată ar urma să contribuie la creșterea disponibilului necesar în zona Cernavodă, iar volumul pus în circulație va putea fi folosit și pentru producerea de energie electrică.
Măsura trebuie însă aplicată cu atenție, deoarece rezervele din lacurile de acumulare sunt limitate. Dacă precipitațiile din toamnă vor fi reduse, refacerea acestora ar putea deveni dificilă.
Rezervele de apă trebuie gestionate cu prudență
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a atras atenția asupra necesității unei utilizări echilibrate a rezervelor hidroenergetice.
„Există aceste rezerve, dar le folosim cu atenție și echilibru”, a explicat oficialul.
Potrivit acestuia, autoritățile nu pot folosi fără limită apa din acumulări, mai ales în condițiile în care nu există garanția că ploile din toamnă vor fi suficiente pentru refacerea rezervelor înainte de sezonul rece.
Din acest motiv, suplimentarea debitului reprezintă doar una dintre măsurile pregătite.
Canalul Dunăre–Marea Neagră devine rezervă operațională
Planul include și utilizarea apei disponibile în canalul Dunăre–Marea Neagră.
Această cantitate va putea fi folosită drept rezervă operațională, iar Administrația Canalelor Navigabile va putea elibera apă, la solicitarea Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, către zona prizei centralei.
Scopul este menținerea unui nivel suficient pentru funcționarea sistemelor de răcire, într-o perioadă în care debitul natural al Dunării este mult sub valorile obișnuite.
Lucrări urgente în albia Dunării
Autoritățile au decis și continuarea unor intervenții directe asupra cursului fluviului.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos și Administrația Națională „Apele Române” trebuie să efectueze lucrări urgente de dragare în zona Cernavodă.
Aceste intervenții urmăresc îmbunătățirea condițiilor hidrologice din apropierea prizei de apă și facilitarea accesului apei către instalațiile folosite pentru răcirea reactoarelor.
Un epiu va dirija o parte din apă
Printre lucrările prevăzute se numără și construirea unui epiu în zona Dunării Vechi.
Este vorba despre o construcție hidrotehnică prin care o parte din debit poate fi dirijată către o anumită zonă.
În cazul Cernavodă, autoritățile urmăresc ca o parte din apa Dunării Vechi să fie orientată către canalul Dunăre–Marea Neagră, de unde să ajungă mai eficient către priza folosită de centrală.
La intervenții participă și specialiști ai Ministerului Apărării Naționale, care vor realiza măsurători topobatimetrice și geodezice. Scafandrii militari vor putea fi implicați în lucrările desfășurate sub apă.
Pompe de mare capacitate, pregătite pentru intervenție
Departamentul pentru Situații de Urgență urmează să mobilizeze și pompe de mare capacitate puse la dispoziție de mai multe instituții.
Echipamentele vor fi utilizate dacă situația o va impune, pentru menținerea nivelului de apă necesar funcționării sistemelor de răcire.
Această variantă reprezintă o soluție suplimentară în cazul în care nivelul Dunării continuă să scadă sau lucrările hidrotehnice nu produc suficient de rapid efectele așteptate.
Debitul Dunării, de aproape trei ori mai mic decât media lunii august
Problemele de la Cernavodă sunt provocate de situația hidrologică neobișnuită a Dunării.
Potrivit datelor prezentate, debitul fluviului la intrarea în România, în zona Baziaș, s-a menținut în jurul valorii de 1.300 de metri cubi pe secundă, fiind estimată o creștere la aproximativ 1.350 mc/s până la 25 august.
Media multianuală pentru luna august este însă de aproximativ 3.900 mc/s.
Diferența uriașă pune presiune asupra autorităților pentru găsirea unor soluții rapide. În anumite prognoze, debitul a coborât chiar sub minimul istoric înregistrat în 1985, de 1.400 mc/s.
De ce este Dunărea esențială pentru centrala de la Cernavodă
Reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă folosesc apa Dunării în sistemele de răcire.
Din acest motiv, scăderea accentuată a nivelului fluviului poate afecta funcționarea instalațiilor și poate impune reducerea sau oprirea temporară a producției.
În contextul debitelor foarte mici, cele două reactoare de la Cernavodă au fost oprite, acestea asigurând aproximativ 20% din energia electrică dispecerizabilă a României.
România are alternative pentru compensarea producției
Ministerul Energiei a transmis că deficitul apărut după oprirea Unității 2 poate fi acoperit prin folosirea mai multor surse.
Printre acestea se numără producția hidro, energia eoliană și Grupul energetic Rovinari 4.
România dispune și de capacități importante de interconectare cu sistemele energetice ale statelor vecine, ceea ce permite apelarea la importuri atunci când situația o cere.
Autoritățile încearcă să evite agravarea situației
Măsurile aprobate de CNSU arată că problema debitului Dunării necesită o intervenție coordonată între mai multe instituții.
Eliberarea apei din acumulările de pe Olt, folosirea rezervei din canalul Dunăre–Marea Neagră, lucrările de dragare, construirea epiului și pregătirea pompelor de mare capacitate urmăresc același obiectiv: asigurarea unei cantități suficiente de apă pentru răcirea centralei de la Cernavodă.
În același timp, autoritățile trebuie să evite consumarea excesivă a rezervelor de apă disponibile pentru perioada următoare.
Evoluția situației va depinde în continuare de nivelul Dunării și de condițiile meteorologice, în condițiile în care prognozele indică încă valori mult sub media obișnuită pentru această perioadă.
