Moartea subită a doctoriței Ștefania Szabo, în vârstă de doar 37 de ani, a zguduit întreaga comunitate medicală din Buzău. Directoarea medicală a Spitalului Județean de Urgență a fost găsită fără viață în camera de gardă, iar vestea a provocat un val de durere și consternare printre colegii săi. Potrivit acestora, tânăra medic se plângea în ultimele săptămâni de epuizare accentuată, simțind o presiune constantă din partea sistemului și a mediului în care lucra.
„Spunea că e obosită, că nu mai poate și chiar se gândea să demisioneze”, au povestit colegii ei, șocați de tragedie. Mulți dintre ei descriu o atmosferă tensionată și un volum de muncă aproape imposibil de dus, care i-ar fi afectat profund starea psihică și fizică.
O moarte care ridică semne de întrebare
Trupul neînsuflețit al medicului Ștefania Szabo a fost descoperit în camera de gardă a spitalului unde lucra. Polițiștii și procurorii au deschis o anchetă penală sub acuzația de ucidere din culpă, urmând să fie audiați mai mulți martori, inclusiv cadre medicale din spital.
„Urmează să fie audiați mai mulți martori, cadre medicale. A fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale (necropsie) de către Serviciul Județean de Medicină Legală Buzău, pentru stabilirea cauzei exacte a morții”, se arată într-un comunicat emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău.
Anchetatorii subliniază că toate măsurile luate fac parte din procedura penală standard și nu afectează principiul prezumției de nevinovăție.
O carieră dedicată medicinei, frântă mult prea devreme
Cu o zi înainte de a fi găsită fără suflare, Ștefania Szabo a participat la o conferință de presă, unde a vorbit despre extinderea secției de pneumologie și a oferit explicații privind o plângere făcută de o pacientă nemulțumită de tratamentul primit. Nimic din comportamentul ei public nu părea să prevestească tragedia care urma.
În semn de respect, la spital a fost ținut un moment de reculegere, iar colegii și conducerea instituției au rostit cuvinte de profund regret.
„Este o pierdere uriașă pentru colectivul nostru, pentru comunitatea medicală și pentru întreaga comunitate buzoiană. Regretăm profund tot ce s-a întâmplat”, a spus Sorin Pătrașcu, managerul Spitalului Județean de Urgență Buzău.
„Există o presiune enormă. Nu mai există omenie.”
Managerul unității a vorbit deschis despre nivelul de stres și presiune la care sunt supuse cadrele medicale din România, recunoscând că sistemul a devenit de multe ori ostil chiar și celor care încearcă să facă bine.
„Există o presiune enormă. Simt zilnic că oamenii din spital sunt epuizați, că nu mai pot. Vi se pune o presiune gratuită, venită din partea comunității, pentru că, din păcate, nu mai există omenie. Ni se cere empatie, dar nu ni se răspunde cu omenie”, a declarat Sorin Pătrașcu, cu vocea încărcată de emoție.
Declarațiile sale au deschis o discuție amplă despre starea reală a personalului medical din spitalele publice – o lume în care empatia se lovește adesea de lipsa de resurse, de programul istovitor și de presiunea constantă din partea pacienților și autorităților.
Semnale de oboseală ignorate
Mai mulți colegi ai doctoriței au mărturisit că aceasta se afla într-o stare de epuizare fizică și emoțională în ultimele săptămâni.
„Plângea și ne spunea că nu mai poate. A fost prima dată când am auzit-o spunând că vrea să își dea demisia. Dacă ar fi existat cineva care să o poată înlocui, poate nu ar fi trebuit să o mai cheme de acasă. Poate atunci lucrurile ar fi fost altfel”, a spus unul dintre colegii săi.
Mărturiile lor conturează imaginea unui medic dedicat, dar copleșit de un sistem care, în loc să sprijine, apasă și mai tare pe umerii celor care poartă responsabilitatea sănătății publice.
Un semnal de alarmă pentru sistemul medical românesc
Tragedia de la Spitalul Județean Buzău readuce în atenție problema epuizării profesionale în rândul medicilor și asistenților, un fenomen despre care specialiștii avertizează de ani buni. Lipsa personalului, turele prelungite, contactul zilnic cu suferința și presiunea socială contribuie la apariția burnout-ului medical, o afecțiune psihică și fizică gravă, adesea ignorată.
În România, cazurile de medici care cedează sub presiunea stresului devin tot mai numeroase, iar moartea Ștefaniei Szabo ridică o întrebare dureroasă: câte alte vieți trebuie pierdute până când sistemul va învăța să-și protejeze oamenii?
O comunitate îndurerată
În fața spitalului, colegii și pacienții au aprins lumânări și au depus flori în memoria ei. Pe rețelele sociale, mesajele de condoleanțe curg neîncetat:
„O profesionista adevărată, o femeie dedicată și un om bun. Dumnezeu să te odihnească în pace, Ștefania.”
Pierderea ei lasă un gol imens, dar și o lecție: niciun medic nu ar trebui să ajungă în pragul epuizării din dorința de a-și face datoria.
