România se află într-o zonă cu activitate seismică ridicată, iar pericolul unui cutremur puternic este o realitate inevitabilă, avertizează ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Oficialul a subliniat că, deși nu poate fi anticipat cu exactitate momentul producerii unui astfel de eveniment, este esențial ca autoritățile și populația să fie pregătite pentru a minimiza pierderile umane și materiale.
O avertizare clară: „Un cutremur va avea loc”
Într-un interviu acordat postului Europa FM, Cseke Attila a lansat un mesaj categoric: „Întrebarea pe tema riscului seismic – și nu vreau nici să creez panică, nici alte tipuri de reacții – nu este dacă va veni. Va veni un seism puternic în România. Întrebarea este când va veni.” Declarația sa vine în contextul unei atenții sporite asupra vulnerabilităților infrastructurii din România și a necesității urgente de consolidare a clădirilor expuse unui potențial dezastru.
Această avertizare a fost făcută în urma publicării unei hărți actualizate a riscului seismic din România, un instrument menit să ofere cetățenilor și autorităților locale o imagine clară asupra zonelor predispuse la cutremure majore. Ministrul a subliniat că această hartă nu este doar un document informativ, ci un instrument esențial pentru luarea unor măsuri concrete de prevenire.
Starea infrastructurii: România nu este pregătită pentru un seism major
Cseke Attila a recunoscut că, din punct de vedere al rezistenței la seisme, fondul construit al României nu se află într-o situație favorabilă. „Din punct de vedere al fondului construit, nu suntem foarte bine. Sigur, noi nu avem o evaluare încă finală, pentru că în 2022 am creat un nou cadru legislativ, o nouă lege privind riscul seismic, care a schimbat filosofia de abordare a statului”, a explicat ministrul.
Această schimbare legislativă a introdus reguli mai clare și o abordare mai strictă în ceea ce privește identificarea, evaluarea și consolidarea clădirilor vulnerabile. Totuși, ministrul a recunoscut că implementarea acestor măsuri nu este un proces simplu și necesită resurse financiare și logistice semnificative.
Statul investește în consolidarea clădirilor: Protejarea vieților, prioritate absolută
Pentru a reduce riscul de victime și pagube majore în cazul unui cutremur puternic, autoritățile au alocat fonduri semnificative pentru consolidarea clădirilor. „Investim în viața oamenilor, în primul rând. Clădirea și pereții din clădire nu sunt decât mijlocul prin care vreau să-l ocrotesc pe cetățean”, a explicat Cseke Attila.
Unul dintre aspectele esențiale ale acestui program de investiții este faptul că statul acoperă integral costurile consolidării clădirilor cu risc seismic ridicat, inclusiv pentru imobilele aflate în proprietate privată. Ministrul a oferit un exemplu concret: „Statul investește în siguranța cetățenilor prin consolidarea clădirilor cu risc seismic I sau II, fără a solicita proprietarilor să returneze banii. De exemplu, dacă un locatar dintr-un bloc situat pe Bulevardul Magheru din București deține un apartament într-un imobil încadrat în categoria de risc seismic I, statul va suporta integral cheltuielile de consolidare.”
Ce măsuri sunt necesare pentru a reduce riscurile?
Specialiștii în seismologie și autoritățile de protecție civilă atrag atenția că, pe lângă consolidarea clădirilor, populația trebuie să fie educată cu privire la măsurile de siguranță în caz de cutremur. Este esențial ca oamenii să fie informați despre ce trebuie să facă înainte, în timpul și după un seism puternic, pentru a-și proteja viața și bunurile.
În acest sens, Ministerul Dezvoltării colaborează cu experți și instituții de profil pentru a implementa programe de informare și exerciții de simulare a unui cutremur. Totodată, autoritățile locale sunt îndemnate să-și actualizeze planurile de intervenție și să îmbunătățească infrastructura necesară pentru a face față unui posibil dezastru.
Concluzie: Pregătirea este cheia supraviețuirii
Declarațiile ministrului Cseke Attila subliniază o realitate incontestabilă: România se află într-o zonă cu risc seismic ridicat, iar un cutremur major este inevitabil. Cu toate acestea, prin măsuri proactive, investiții în consolidarea clădirilor și educarea populației, impactul unui astfel de dezastru poate fi considerabil redus.
Este imperativ ca atât autoritățile, cât și cetățenii să trateze acest avertisment cu seriozitate, să se implice activ în procesul de prevenire și să colaboreze pentru a face România un loc mai sigur în fața unei amenințări iminente.


