Guvernul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu noi dificultăți în privința proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Parlamentului un avertisment ferm, precizând că urmărește cu atenție procedura legislativă și că ar putea sesiza Curtea Constituțională dacă actul normativ va fi adoptat fără modificarea prevederilor contestate.
Adresa trimisă conducerii Senatului și Camerei Deputaților amplifică presiunea asupra Executivului și a partidelor din coaliția de guvernare. Reprezentanții instanței supreme susțin că proiectul prezintă serioase probleme de constituționalitate încă din etapa elaborării sale.
ÎCCJ contestă procedura de inițiere a proiectului
Magistrații Înaltei Curți atrag atenția că noua Lege a salarizării a fost inițiată și promovată într-un context în care ar exista îndoieli privind competența constituțională a unor membri ai Guvernului de a-și exercita atribuțiile.
În opinia instanței supreme, aceste aspecte ar putea afecta legalitatea întregului proces legislativ și nu ar putea fi corectate doar prin continuarea dezbaterilor în Parlament.
„Aceste vicii nu pot fi înlăturate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât ele privesc chiar legalitatea și constituționalitatea etapei de inițiere a proiectului”, se arată în comunicarea transmisă de ÎCCJ.
Prin urmare, magistrații consideră că eventualele probleme existente în faza inițială trebuie remediate înainte ca proiectul să ajungă la votul final.
Critici privind independența justiției
Înalta Curte nu contestă doar procedura prin care a fost promovat proiectul, ci și o serie de prevederi cuprinse în noua reglementare.
Potrivit magistraților, unele dintre soluțiile propuse ar putea afecta principiul separației și echilibrului puterilor în stat, independența autorității judecătorești, egalitatea în drepturi și securitatea juridică.
Instanța supremă reclamă și lipsa de claritate și previzibilitate a unor dispoziții, subliniind că normele privind salarizarea trebuie formulate astfel încât să nu permită interpretări arbitrare și să nu genereze discriminări între diferite categorii de angajați.
În documentul transmis Parlamentului sunt enumerate mai multe riscuri de neconstituționalitate:
- afectarea separației și echilibrului puterilor în stat;
- încălcarea independenței autorității judecătorești;
- nerespectarea principiului egalității în drepturi;
- afectarea securității juridice;
- lipsa de claritate și previzibilitate a unor prevederi.
ÎCCJ ar putea sesiza Curtea Constituțională
Înalta Curte avertizează că, în cazul în care Parlamentul va adopta legea fără remedierea problemelor semnalate, va sesiza Curtea Constituțională a României.
Magistrații precizează că un eventual demers la CCR nu ar urmări exclusiv protejarea intereselor angajaților din sistemul judiciar, ci și apărarea tuturor categoriilor profesionale care ar putea fi afectate de noua grilă de salarizare.
„Constituția nu protejează drepturile unei singure profesii. Ea garantează egalitatea tuturor în fața legii, legalitatea exercitării puterii publice și respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor”, a transmis ÎCCJ.
Instanța supremă subliniază că respectarea normelor constituționale nu poate fi tratată drept o alegere politică, ci reprezintă o obligație pentru toate instituțiile statului.
„Respectarea Constituției nu este o opțiune politică, ci o obligație care revine tuturor autorităților publice”, concluzionează Înalta Curte de Casație și Justiție.
Avertismentul transmis de ÎCCJ complică astfel parcursul noii Legi a salarizării și ar putea obliga Guvernul și Parlamentul să opereze schimbări importante înainte de adoptarea proiectului.
