Președinta Curții Constituționale, Elena Simina Tănăsescu, s-a întâlnit vineri, 14 august, cu Ilie Bolojan, președintele PNL și premier demis, potrivit unor informații obținute pe surse. Întâlnirea nu a fost anunțată public și ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, cu doar trei zile înainte ca judecătorii CCR să analizeze mai multe legi cu miză politică și financiară importantă, inclusiv noua Lege a integrității.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-ar fi întâlnit vineri în biroul lui Mircea Abrudean.
Discuția s-ar fi încheiat în jurul orei 14:30, moment în care cei doi au fost văzuți părăsind, pe rând, biroul președintelui Senatului.
Până în acest moment nu există informații despre subiectele discutate. Momentul ales pentru această întrevedere, însă, atrage atenția, în condițiile în care CCR urmează să se pronunțe în doar câteva zile asupra unor acte normative importante pentru îndeplinirea unor jaloane din PNRR.
Întâlnirea a avut loc cu trei zile înaintea unei ședințe importante a CCR
Curtea Constituțională urmează să se reunească luni, 17 august, de la ora 11:00, pentru a analiza sesizările referitoare la noua Lege a integrității, dar și legea privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității.
Ambele acte normative sunt legate de jaloane importante din Planul Național de Redresare și Reziliență.
În cazul Legii integrității, CCR a amânat pe 12 august pronunțarea pentru data de 17 august.
Actul normativ a fost contestat separat de președintele Nicușor Dan și de un grup de senatori USR și PNL.
Miza financiară asociată acestui jalon este estimată la aproximativ 770 de milioane de euro, iar termenul pentru îndeplinirea lui este 31 august.
Printre prevederile contestate se află cele privind aplicarea unor sancțiuni aleșilor pentru care au existat constatări definitive de incompatibilitate sau conflict de interese.
De asemenea, este contestată și formularea care introduce în legislația privind integritatea noțiunea de „persoană care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.
Tot pe 17 august, CCR urmează să analizeze sesizarea privind legea prin care este aprobată Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026-2030.
Și acest act normativ este asociat unui jalon PNRR, cu o miză estimată la aproximativ 972 de milioane de euro.
În total, deciziile pe care Curtea urmează să le analizeze luni sunt legate de fonduri europene de aproape două miliarde de euro.
Este permisă o asemenea întâlnire?
Legislația privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale nu interzice în mod expres ca președintele CCR sau un judecător constituțional să se întâlnească cu premierul, membri ai Guvernului sau alți lideri politici.
Prin urmare, simpla existență a unei întrevederi între Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan nu poate fi considerată, în lipsa altor elemente, o încălcare a legii.
Există însă reguli clare privind independența și imparțialitatea judecătorilor Curții Constituționale.
Constituția prevede că judecătorii CCR sunt independenți în exercitarea mandatului și inamovibili pe durata acestuia.
În același timp, Legea nr. 47/1992 stabilește că aceștia trebuie să își exercite funcția cu imparțialitate și cu respectarea Constituției.
În acest context, o întâlnire neanunțată public între președintele CCR și un important lider politic, cu numai câteva zile înainte de soluționarea unor dosare cu miză majoră, poate genera întrebări privind aparența de independență și imparțialitate.
Fără informații despre ceea ce s-a discutat, nu poate fi afirmat că a existat vreo tentativă de influențare a Curții.
Problema ridicată este mai degrabă legată de percepția publică și de posibilitatea apariției unor suspiciuni.
Episodul din 2018 revine în atenție
Actuala situație readuce în discuție un episod din anul 2018 în care Simina Tănăsescu a fost implicată.
La acel moment, aceasta ocupa funcția de consilier prezidențial al președintelui Klaus Iohannis și s-a întâlnit cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.
Întâlnirea a avut loc la Facultatea de Drept a Universității din București și a vizat inclusiv situația mandatului lui Lăzăroiu la Curtea Constituțională.
Petre Lăzăroiu a declarat atunci că întâlnirea fusese solicitată de Simina Tănăsescu și că aceasta îi vorbise despre existența unui demers privind încetarea mandatului său la CCR.
Judecătorul a precizat ulterior că nu i s-a cerut să demisioneze și că nu s-a simțit presat personal.
Controversa a ajuns însă și în interiorul Curții Constituționale, iar plenul CCR a decis sesizarea Comisiei de la Veneția.
La 20 iunie 2018, la câteva zile după apariția scandalului, Simina Tănăsescu și-a dat demisia din funcția de consilier prezidențial.
Administrația Prezidențială a respins atunci acuzațiile privind eventuale presiuni asupra judecătorului constituțional.
La acel moment, explicația oferită a fost că nu trebuie să existe în spațiul public nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni în activitatea Curții Constituționale.
Un an mai târziu, în 2019, Klaus Iohannis a numit-o pe Simina Tănăsescu judecător al CCR, pe locul devenit vacant după încheierea mandatului lui Petre Lăzăroiu.
Discuții privind aparența de imparțialitate
Situația din prezent este diferită față de episodul din 2018.
Atunci, Simina Tănăsescu reprezenta Administrația Prezidențială și se întâlnea cu un judecător al Curții Constituționale.
Acum, ea se află la conducerea CCR și s-ar fi întâlnit cu Ilie Bolojan, lider al PNL și fost șef al Executivului, cu numai trei zile înaintea unei ședințe în care Curtea trebuie să se pronunțe asupra unor legi cu miză politică și financiară importantă.
În lipsa unor informații despre conținutul discuției, nu se poate afirma că întâlnirea ar fi reprezentat o ingerință în activitatea Curții sau că ar fi existat o tentativă de influențare a judecătorilor.
Totuși, caracterul neanunțat al întrevederii, momentul în care aceasta s-a produs și apropierea de termenul din 17 august pot alimenta discuțiile privind aparența de independență și imparțialitate a Curții Constituționale.
Cu atât mai mult cu cât Guvernul și celelalte instituții ale statului au la dispoziție proceduri oficiale prin care își pot prezenta punctele de vedere în fața CCR.
