O decizie strategică majoră pentru viitorul energetic al României a fost reafirmată la Forumul Economic Mondial de la Davos. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat miercuri că energia nucleară nu mai este un subiect de dezbatere teoretică, ci un pilon esențial pentru securitatea energetică, stabilitatea prețurilor și competitivitatea economiei românești.
Aflat la World Economic Forum, oficialul român a avut o discuție importantă cu Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenția Internațională pentru Energie Atomică, axată pe rolul strategic al energiei nucleare în mixul energetic al României.
Bogdan Ivan a transmis că România este prezentă și activă la masa marilor decizii globale și că își asumă un parcurs clar în direcția decarbonizării, dar într-un mod realist și adaptat nevoilor economiei naționale. Potrivit ministrului, energia nucleară reprezintă una dintre puținele surse capabile să ofere, simultan, stabilitate, predictibilitate și emisii reduse de carbon.
„Energia nucleară este o decizie strategică, direct legată de securitatea energetică, de prețuri și de competitivitatea economiei. România produce constant energie nucleară stabilă și curată și mizăm pe acest pilon pe termen lung. Ne dorim decarbonizare, dar una pragmatică și inteligentă, nu una care să vulnerabilizeze economia”, a subliniat ministrul într-un mesaj public.
Declarațiile vin în contextul unor presiuni tot mai mari asupra sistemului energetic național. Datele recente arată că România se confruntă cu un consum intern ridicat, care a depășit constant pragul de 9.000 MW, nivel maxim al ultimilor patru ani. În perioadele de vârf, țara a fost nevoită să importe între 1.200 și 2.000 MW, iar săptămâna trecută a înregistrat cea mai scumpă piață de energie din Europa.
Potrivit ministrului Energiei, acest model nu este sustenabil pe termen lung și, dacă va continua, riscă să afecteze grav economia națională, atât prin costuri ridicate pentru consumatori, cât și prin pierderea competitivității industriei.
În acest context, autoritățile române accelerează investițiile în sectorul nuclear. Printre proiectele-cheie se numără construcția a două noi unități nucleare la Cernavodă, fiecare cu o capacitate de aproximativ 720 MW, dar și dezvoltarea proiectului de reactoare modulare mici (SMR) de la Doicești, primul de acest tip din Europa, cu o putere estimată de 462 MW.
De asemenea, România se pregătește pentru perioada 2027–2029, când retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă va scoate temporar din sistem aproximativ 700 MW. Pentru a evita dezechilibre majore, strategia prevede dezvoltarea de noi capacități pe gaz și consolidarea interconectărilor regionale.
„Deciziile pe care le luăm acum vor conta ani de zile. Ele trebuie luate anticipativ, nu sub presiunea crizelor”, a avertizat Bogdan Ivan, subliniind că România își propune să transforme energia nucleară într-un avantaj strategic pe termen lung.
Mesajul transmis de la Davos marchează o poziționare fermă a României în dezbaterea globală privind viitorul energiei, indicând că statul român vede în energia nucleară nu doar o soluție de tranziție, ci o componentă centrală a securității sale economice și energetice.
